Zilele acestea se discutanoul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020.Un fel de „cincinal” in 7 ani, elaborat la nivel national, care trebuie sa respecte o seama de impuneri europene, dar care lasa si o buna marja de manevra fiecarui stat in parte. Extrem de important, pentru ca el reprezinta de fapt master planul dezvoltarii satului romanesc.
Intr-un articol anterior (Viata la tara) am facut referire la decalajele majore existente in Romania, atat fata de mediul urban, cat si fata de UE:
- 1. „În 2011, 40,3 % din populație era expusă riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind cu 16,1% mai mare decât în UE -27.” Iar 71% din saraci traiesc la tara.
- 2. „Dintre IMM-urile active cu profil non-agricol la nivel național, numai 18,1% îşi desfăşurau activitatea în mediul rural la nivelul anului 2011. În anul 2011, densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori la nivel naţional era de 23,66, cu mult peste cea înregistrată în mediul rural, de 9,64 IMM-uri la 1000 de locuitori.”
- 3. „Deşi lungimea reţelelor de distribuţie a apei şi de canalizare a crescut, accesul la acestea rămâne redus (numai 13,6% dintre localitățile rurale erau conectate la reţeaua de alimentare cu apă potabilă la nivelul anului 2012)”
- 4. „Serviciile de bază nu răspund nevoilor populaţiei rurale, iar deficitul condiţiilor pentru dezvoltarea spaţiului rural din perspectivă socială se va reflecta în dezvoltarea economică a zonelor rurale din Romania”
- 5. „În 2012, la nivel naţional, peste 28% din totalul persoanelor ocupate activau în agricultură, 2,1% în industria alimentară, 2,0% în turism şi 0,7%, în sectorul forestier. Doar în cazul agriculturii există diferenţe substanţiale faţă de UE27 (indicatorul fiind de 6 ori mai mic); în restul sectoarelor menţionate RO înregistrează valori apropiate”
- 6. „Analizate însă din punct de vedere valoric, veniturile fermierului român sunt de patru ori mai mici (1,6 euro/oră în RO faţă de 6,3 în UE 27). Diversificarea activităţilor şi constituirea lanţurilor scurte de valorificare a producţiei agricole se înscriu printre soluţiile de suplimentare a veniturilor fermierilor.”
Aceste date nu sunt inventia mea, ele figureaza in documente oficiale, analize bine facute, care sunt obligatorii atunci cand se poarta discutii cu privire la alocari de fonduri, practic la strategii nationale.
Ce pricepem?Ruralii sunt si saraci si fara infrastructura, nu au nici IMM-uri unde sa se angajeze. Si sunt multi.
Sunt prea multi? Poate ca nu : „According to a standard definition, more than 91 % of the territory of the EU is “rural”, and this area is home to more than 56 % of the EU’s population.”
La noi e altfel, desi avem cam 47% de locuitori in zona rurala (facem abstractie de „intermediari”, desi cred ca o buna parte sunt tot rurali) „doar”28% (dintre persoanele ocupate) se ocupa cu agricultura, pentru ca nu au alternativa, nu pentru ca este un mod de viata pe care si-l doresc. Iar daca ne gandim ca media „taranilor” europeni este de 4,7% (vs 28% la noi) este evident ca restul de cca 23% vor trebui in viitor sa-si gaseasca de lucru in sectoare non-agro, chiar daca vor ramane sa locuiasca la tara.
Sa vedem in ce masuraa raspuns PNDR-ul 2007-2013 la aceste necesitati. In primul rand sa vedem ce este de fapt PNDR.
“Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:
- FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanţarea măsurilor de marketing
- FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este accesat începând din martie 2008, după aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR).
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 ( PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanţate investiţiile din fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Măsurile Planului Naţional Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcţie de analiza situaţiei socio-economice şi de mediu, obţinută pe baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite priorităţile şi direcţiile pentru dezvoltare rurală, în strânsă legătură cu priorităţile comunitare.”
Altfel spus PNDR-ul reprezinata practic strategia nationala de dezvoltare rurala, utilizand atat fonduri europene cat si fonduri nationale, alocate in acest scop. El s-a concretizat astfel, in perioada 2007-2013:
Axa 1 „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier” (80% sprijin FEADR nerambursabil)
include măsurile:
• 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”
• 112 „Instalarea tinerilor fermieri”
• 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
• 122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii”
• 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”
• 125 „Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”
• 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă”
• 142 „Înfiinţarea grupurilor de producători”
• 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori”
Axa 2 „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” (82% sprijin FEADR nerembursabil) include măsurile:
• 211 „Sprijin pentru zona montană defavorizată”
• 212 „Sprijin pentru zone defavorizate-altele decât zona montană”
• 214 „Plăţi de agro-mediu”
• 221 „Prima împădurire a terenurilor agricole”
Axa 3 „Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” (80% sprijin FEADR
nerambursabil) include măsurile:
• 312 „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”
• 313 „Încurajarea activităţilor turistice”
• 322 „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi
punerea în valoare a moştenirii rurale”
Axa 4 „Leader” include măsurile şi sub-măsurile:
• 4.1 „Implementarea strategiilor de dezvoltare locală”
• 411 „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”
• 412 „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural”
• 413 „Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale”
• 4.21 „Implementarea proiectelor de cooperare
• 4.31 „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”
• 431.1 „Construcţie parteneriate public-private”
• 431.2 „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”
Măsura 511 „Asistenţă tehnică”
Măsura 611 „Plăţi complementare directe”
Bun, sa vedem ce si cat au cerut oamenii, pe parcursul anilor 2007-2013.
Prima observatie , evidenta, este ca alocarea de resurse a fost insuficienta, raportat la proiectele depuse.
In plus, cateva masuri esentiale pentru dezvoltarea mediului rural au avut procente de alocare foarte slabe: 322, 312 (daca ne uitam in lista si vedem ce reprezinta chiar iti vine sa te iei cu mainile de cap, practic dezvoltarea infrastructurii si a afacerilor cu profil non agricol este varza)
322-ul reprezinta exact acea masura care ar fi imbunatatit infrastructura si serviciile de baza care afecteaza „dezvoltarea economică a zonelor rurale din Romania”. Noa , si ce daca?
Zona rurala care ocupa 87,1% din Romania, si in care locuiesc 47,2% dintre compatriotii nostri. Iar daca mai adaugam si anumite periferii care se regasesc in zona intermediara (intermediariisunt 43,9%, ma rog nu-i punem pe toti la socoteala ca fiind „non-urbani”) putem spune linistiti ca mai mult de jumatate din romani traiesc practic in rural.
Oamenii si-au facut treaba, exista proiecte depuse in valoare de 7,6 mld. Euro, dar alocarea este de doar 1,93 mld, adica 25.3% din necesar. Daca-imai adugam si pe aia care n-au depus nimic probabil ca procentul alocarilor vs necesarul real ar fi sub 20%.
La 312 la fel. Vorbim de masura care finanteaza IMM-uri non-agro, vitale pentru acei 23% care trebuie sa nu se mai ocupe de agricultura in viitor. Unde vor lucra acesti oameni, daca doar 18% din IMM-urile non agro sunt in mediul rural, ala cu87% din supratata toata a Romaniei, si cu mai bine de jumatate din popultaia ei? Pe Luna? „Evident” ca alocarea este aici de …32% din necesar.
Daca calculam ponderea masurilor 322, 312, 121, 125 (ca principalele masuri care fac dezvoltare la sat) vedem ca ajungem la un catastrofal 32,5 %. Iar daca ne raportam la ponderea lor in totalul sumelor alocate ajungem la 28%. Altfel spus doar 28% din intreg PNDR-ul 2017-2013 a mers catre principalele masuri care genereaza dezvoltare rurala.
E mult , e putin? Dupa mine este putin, avand in vedere ca suntem atat de mult in urma. Daca in UE , acolo unde exista niste parametrii acceptabili de infrastructura si de populatie ocupata in agricultura ar putea fi satisfacator, la noi cu sigurantaca nu. Ar fi fost bine sa avem si date din alte tari, cat a mers pe dezvoltare, cat a mers pe consum, cat sunt de inzestrate satele lor vs ale noastre. O analiza comparativa, facuta de specialisti din APDRP, sa zicem.Dar nu avem.
Sa vedem cum este proiectat PNDR-ul 2014-2020. Va tine cont de analizele, de altfel foarte bune, privind situatia din zonele rurale?
De necesitatile de finantare pe dezvoltare? Pentru ca, sa fim corecti, nu este chiar usor sa impaci si capra si varza, adica sa asiguri fonduripentru subzistenta (sau compensare, afara fiind o subventionare mult mai mare in zona platilor directe/ha) iar pe de alta parte sa mai ai resurse si pentru dezvoltare. Dar nici sa-ti bati joc de analizele care-ti spun cat se poate de clar unde e buba.
Sincer nu am gasit proiectul noului PNDR, doar cateva referiri in presa, ce-a zis X sau ce-a zis Y. Ba ca fondurile scad de la 8,12 mld (in 2007-2013) la 7,8 mld in 2014-20120, ba ca nu scad si cresc la 8,15, ba ca in loc de 24 de masuri vom avea 14, 13 sau 12..unde citesti gasesti alte date.
Ca tot omul necajit, am pus mana pe telefon si am sunat la APDRP, aia care ar trebui sa stie cel mai bine ce si cum. Am aflat astfel ca nu exista niciun draft disponibil publicului larg, ( documentul este secret ? de nu are nimeni acces la el) si se discuta acum cu Bruxellu` si ca informatiile trebuie sa mi le iau din presa.
Pai sa vedem ce zice presa, acolo unde avem date mai clare:
Pentru perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie fonduri europene de 8,15 miliarde de euro in Programul National de Dezvoltare Rurala. Viitorul PNDR va fi structurat pe 12 masuri, dintre care doar cateva vor avea alocari mai importante:
- Masura 1: Investitii in active fizice pentru modernizarea fermelor, unitatilor de procesare si a infrastructurii. Pentru perioada 2014-2020 Romania vrea sa aloce din PNDR investitii in exploatatii agricole de peste 100 de milioane de euro. Pentru irigatii, alocarea dorita este de 371 de milioane de euro, comparativ cu 60 de milioane de euro in perioada 2007-2013. “Vrem sa reabilitam to sectorul de irigatii, dar partea secundara, nu partea principala pentru ca aceasta nu este eligibila prin regulamentul european”, a precizat ministrul Constantin. O alocare importanta, 200 de milioane de euro, va merge la partea de acces la exploatatiile agricole sau acces pe drumurile forestiere.
- Masura 2: Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor pentru instalarea tinerilor fermieri, start-up, microintreprinderi si intreprinderi mici non agricole. Dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor va avea o suma de 1,032 miliarde de euro. Infiintarea intrepridnerilor pentru tinerii fermieri va primi o alocare de 619 milioane de euro, fata de 320 de milioane de euro cat a fost alocarea 2007-2013. De asemenea, 413 milioane de euro vor fi alocati pentru infiitarea si dezvoltarea activitatilor non-agricole in spatiun rural.
- Masura 3: Servicii de baza si reinnoirea satelor – suma disponibila va fi de 1 miliard de euro. In perioada actuala de programare, Romania a avut aici o alocare mai mare, de 1,7 miliarde de euro. Acesti bani sunt destinati investitiilor in drumuri, aductiuni de apa, canalizari.
- Masura 4: Transfer de cunostinte si actiuni de informare – alocare de 6 milioane de euro.
- Masura 5: Impadurirea si crearea de perdele forestiere – alocare de 79 milioane de euro.
- Masura 6: Agromediu si clima – alocare de 849 milioane de euro. Per total, pachetul de masuri de mediu si clima va avea alocate 2,3 miliarde de euro , intrucat statele membre sunt obligate sa foloseasca 30% din programul de dezvoltare rurala pentru acest obiectiv.
- Masura 7: Agricultura ecologica - 200 de milioane de euro.
- Masura 8: Delimitarea zonelor confruntate cu constrangeri naturale sau alte constrangeri specifice.
- Masura 9: Cooperare – 3 milioane de euro, in parteneriatul european pentru inovare.
- Masura 10: Gestionarea Riscurilor. Vor fi constituite fondurile mutuale, de aproape aproape 400 de milioane de euro. Banii vor fi folositi pentru despagubiri, de exemplu ca urmare a secetei.
- Masura 11: LEADER. Mobilizarea comunitatilor locale in dezvoltare – 477 milioane de euro.
- Masura 12: Asistenta tehnica, inclusiv Reteaua de Dezvoltare Rurala – 181 de milioane de euro.
Daca luam de bune aceste cifre rezulta ca masura 322 ar fi acum masura 3. Banii vor fi chiar mai putini ca in exercitiul anterior, daca in perioada 2007-2013 au fost alocati 1,9 mld (conform tabelului) acum vor fi doar 1 mld.
Deci este foarte probabil ca alocarea sa fie chiar mai proasta ca acel 25,3%. Sa ne gandim ca se vor depune proiecte tot de cca 7mld euro, iar alocarea va fi de 1 mld….vom avea 14,3%. Mda. Pai la ce mama dracului mai folosesc studiile alea savante despre situatia mediului rural, daca masurile se iau taman pe dos?
Masura 121(modernizarea exploatatiilor) va beneficia de 1 mld vs 1,2 inainte… in minus
Msaura112 (tinarul fermier) : 619 vs 339… in plus ( se majoreaza insa plafonul de la 40 la70, cica. Deci este posibil sa nu fie mai multi benficiari, in plus aici este alta discutie, adesea masura a fost folosita pe post de paravan.)
Masura 312 (IMM-uri non agro): 413 vs 423..in minus.
Pricepem astfel ca la principalele masuri care fac dezvoltare nu numai ca nu se amplifica, ci chiar se micsoreaza fondurile alocate. La infrastructura, afaceri non-agro, modernizarea fermelor banii vor fi mai putini.
In schimb avem 400 milioane alocati la „gestionarea riscurilor”, adica fonduri mutuale pentru despagubiri. Aici am dubii majore, pe care le-am exprimat intr-un comentariu la articolul pe aceasta tema aparut in Contributors. Pe pielea proprie, nu din auzite. Pot sa bag mana-n foc ca o buna parte din bani vor fi sifonati pe „riscuri” inventate, dar acoperite de tot felul de hartoage.
Concluzii.
Una peste alta se poate trage concluzia ca de unde au fost putini banii alocati pe dezvoltare acum vor fi si mai putini. Evident faptul ca vor fi doar 12, 13 sau 14 masuri in loc de 24 este vax albina, nevoile sunt tot alea, doar ca le aranjam altfel in raft.
As mai adauga cateva observatii generale, probleme de care m-am lovit frecvent, in dorinta de a vedea „the big picture”.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
