​Asa e, avem nevoie de un nou proiect de tara. Dupa ce am reusit sa ajungem in UE (mirabila sansa!), Romania e ca un alergator fara cursa: face scandal pe margine, sparge seminte si traieste din gloria trecutului.

Vlad MixichFoto: Cristian Stefanescu

Avem nevoie de un alt obiectiv tangibil pe care sa-l folosim pentru a ne judeca concret conducatorii: cand sa le spunem „pa” sau cand „mai ramai”. Fara o astfel de tinta comuna riscam in viitorul apropiat sa ne urcam unii pe peretii altora, ametiti de felurite fantasme radicale.

Ce proiect de tara ne propun cei mai importanti lideri politici ai momentului? Vrem, nu vrem, prin puterea si vizibilitatea pe care o au, ei sunt cei dintai care pot da tonul.

Traian Basescu propune reintregirea tarii, unirea cu Republica Moldova: „Eu cred ca acum e oportun sa o spunem. Avem acest obiectiv, daca vor vrea moldovenii”.

In ultimii ani diplomatia romaneasca a ales sa nu verbalizeze oficial astfel de dorinte unioniste pentru a nu alimenta inutil acuzatiile de revizionism pe care ni le aduc rusii. Decizia s-a dovedit pana acum a fi una inteleapta, dar Traian Basescu s-a razgandit chiar inaintea summit-ului de la Vilnius, acolo unde Republica Moldova a parafat un parteneriat important cu UE.

In termeni reali, parafarea acestui acord echivaleaza pentru Moldova doar cu inscrierea in cursa spre UE. Practic nici nu s-a dat startul, totul este inca reversibil. Si atunci de ce s-a hotarat presedintele Romaniei sa schimbe tonul atat de abrupt?

Exista trei teorii:

  • Cea emisa de cercurile apropiate administratiei prezidentiale spune ca Traian Basescu doreste sa lase mostenire proiectul reunificarii Romaniei celui care-i va urma la Cotroceni. Presedintele s-a folosit de ocazia summit-ului pentru a testa reactia celorlalti lideri europeni. Ce vor spune acestia atunci cand vor auzi formulat asa, pe sleau, ca Romania vrea sa se uneasca cu Moldova?

Un fapt: presedintelui Basescu nu i-a fost personal reprosata, la Vilnius, declaratia de miercuri. Dar numeroase semne de mirare au fost prezente la alte niveluri.

  • Zonele critice cu administratia prezidentiala sustin ca totul nu este decat un cinic calcul electoral facut in vederea unei potentiale candidaturi a Elenei Basescu la europarlamentarele din 2014. Sustinerea fatisa a tezei unioniste are potentialul de a aduce un numar suficient de voturi, alaturi de sprijinul logistic acordat de primarul Chisinaului, Dorin Chirtoaca, proaspatul nas al nepoatei presedintelui.
  • In anumite medii ale diplomatiei romanesti declaratia lui Traian Basescu este interpretata ca un mesaj adresat direct Rusiei. Daca Rusia va scoate Moldova de pe traseul european, cum a facut cu Ucraina, atunci risca sa o impinga in bratele unei Romanii cu apetente unioniste. Europenizarea Moldovei este asadar singura solutie de a evita reconstruirea podurilor de flori peste Prut.

Cel mai probabil este ca toate explicatiile de mai sus sa fie valabile intr-o anumita masura, dar efectele cuantificabile deocamdata sunt doar doua:

  • Unirea se profileaza ca o viitoare tema de campanie electorala in conditiile in care moldovenii cu pasaport romanesc vor putea vota la alegerile din 2014 din Romania. In acelasi timp, comunistii moldoveni au primit munitie neasteptata pentru a-si sustine acuzatiile de revizionism aduse Romaniei.
  • Politicienii de la Chisinau (Vlad Filat, Iurie Leanca, Marian Lupu) resping abordarea lui Traian Basescu, continuand de altfel o veche traditie inceputa inca din 1866 la Iasi, atunci cand un grup de boieri moldoveni nemultumiti de exodul tuturor functiilor si ministerelor importante la Bucuresti au initiat, cu sprijin rusesc, o miscare separatista.

Realist vorbind, reunirea Moldovei cu Romania este posibila astazi doar sub umbrela Uniunii Europene. Sa vorbesti acum despre unire in termeni nationalisti, chiar daca ai avea in fond dreptate, este si inutil si contra-productiv. Doar daca, nu cumva, primeaza logica electorala (un sondaj util aici despre cat de mult suntem dispusi, noi romanii, sa platim pentru unirea cu Republica Moldova).

Si Victor Ponta doreste sa construiasca „un proiect de tara care sa ne uneasca, sa ne mobilizeze si sa ne faca din nou sa fim mandri de Romania”.

Dincolo de aceste vorbe goale, din mesajul transmis de 1 decembrie se intelege ca noua viziune a premierului Ponta este sa „scoatem tara din izolare si [sa] lucram la noi proiecte mari - independenta energetica, afirmarea unor domenii cheie, precum agricultura, industrie auto si IT sau dezvoltarea infrastructurii”.

Triumfalismul si limba de lemn in care este scris mesajul premierului Victor Ponta de 1 decembrie este imposibil de comentat, dar aveti rabdarea sa-l comparati cu un alt mesaj, transmis in urma cu aproape 150 de ani de primarul de atunci al Bucurestiului.

Victor Ponta, premierul Romaniei in 2013: „Trebuie sa fim mandri ca parcursul nostru in Europa si pe plan international devine unul tot mai solid. Acest an marcheaza inceperea unui amplu proces de reafirmare a pozitiei noastre in lume, un proces prin care Romania isi regaseste puntile de legatura cu Europa, SUA si cu alti prieteni istorici din toate colturile lumii. (...) Sa privim spre viitor, sa dam noilor generatii un nou proiect, un nou sens, o noua speranta. Sa ne propunem ca in urmatorii ani sa continuam pe acest drum, un drum pe care il privesc cu speranta, pentru ca avem suficiente motive sa fim optimisti si increzatori in fortele noastre”.

Dumitru C. Bratianu, primarul Bucurestiului in 1866: „Frumoasa noastra revolutiune a sfortat admiratiunea lumii. Europa, uimita de intelepciunea patriotismului vostru, a suspens cursul lucrarilor sale si asteapta tot de la voi si numai de la voi. Romani! Toata Europa are incredere nemarginita in ursita voastra... voi, care prin a voastra unanimitate ati uimit Europa, aratati-va ceea ce sunteti: inainte mergatori ai popoarelor”.

Concluziile va apartin.

Avem asadar doua proiecte de tara: un basm unionist cu iz electoral si o sceneta caragialesca de glorie si senzatie. In niciunul dintre ele nu am vazut mentionate doua cuvinte simple: spitale si scoli.

Cautam sa ne reintregim tara, dar in spitalele romanesti pacientii sunt hraniti din galeti, ca porcii. Scoatem Romania din izolare si incepem un amplu proces de reafirmare pe plan international, dar nicio universitate romaneasca nu se gaseste in primele 600 din lume.

Cu alte cuvinte, o ducem bine. La noi acasa ne-am rezolvat toate problemele grave. Putem purcede la cucerirea lumii. La ataaac!