Reducerea dependentei de import a gazelor naturale in Romania s-a datorat unei conjuncturi, caderea cererii de gaze, in special prin inchiderea unor consumatori industriali. Eliminarea importurilor de gaze este un deziderat, care s-ar putea atinge printr-o alta abordare a pietei de gaze din Romania, pozitie care trebuie analizata pe termen scurt, mediu si lung si care nu ar trebui sa fie influentata semnificativ de abordari conjuncturale.
Inaintea oricarei analize, vom face urmatoarele aprecieri:
- Romania este tara cu cea mai veche exploatare a gazelor naturale din Europa, detinand zacaminte care depasesc 100 de ani de exploatare efectiva, fiind depasita doar de SUA si Canada la acest indicator;
- conform International Energy Agency, Romania ocupa locul 2 in lume dupa SUA, privind raportul intre lungimea forajelor efectuate si suprafata tarii;
- exista o diferenta semnificativa in abordarea bilantiera a problematicii surselor si consumului de gaze anual, si asigurarea continua si sigura a gazelor la varf de consum. Calculul conform caruia consumul de gaze anual in Romania, urmeaza sa egaleze productia de gaze si indreptarea astfel a Romaniei catre Independenta Energetica se va lovi de doua realitati evidente:
- varfurile de consum din Romania depasesc cu 10 – 15 mil mc/zi potentialul de asigurare cu surse exclusiv din intern;
- presiunea medie a gazelor in punctele initiale ale conductei, nu permit transportul gazelor, prin actualul SNT pe distante mari la varf de consum, ceea ce face ca acele gaze, care, chiar daca exista sub aspect bilantier, sa curga in cantitati suficiente pana la locurile de consum (respectiv zone de consum din Moldova, Banat, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Calarasi, Slobozia etc.).
- concluzile unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), publicat pe energyreport.ro, arata ca desi Romania are mai multe zacaminte de gaze naturale, comparativ cu alte state producătoare de gaze, are însă si un grad ridicat grad de epuizare a zăcămintelor, de cca. 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%. Acelasi studiu arata ca România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa de 2,89 mil mc/zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 45 mil mc/zi, una din Marea Britanie 69,53 mil mc/zi, iar una din Israel 816,68 mil mc/zi.
Concluzia celor de la PwC este că, la nivelul resurselor convenționale, caracteristicile industriei de petrol şi gaze din România sunt unice la nivel european şi necesită investiții semnificative datorită maturității ridicate a zăcămintelor, fragmentării zăcămintelor, nivelului scăzut al producției per sondă, complexității geologice, riscului ridicat în cazul explorării zăcămintelor de mare adâncime şi utilizării tehnicilor de îmbunătățire a producției. În plus, sectorul de gaze convențional din România se confruntă și cu alte provocări, printre care costurile ridicate de dezvoltare şi producție pentru implementarea de noi tehnologii, costurile de operare mari generate de nivelul scăzut al producției per sonda, costurile de finanțare semnificative. Producția de gaze de șist și cea din Marea Neagră ar putea începe cel mai devreme în 2020, ceea ce ar putea determina ca România sa depinda de importuri de gaze in viitor.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
