Langa butelia cu gaz a furiei publice legata de proiectul minier – furie adunata de mai bine de 14 ani, cu o presiune din ce in ce mai mare – Victor Ponta a aprins chibritul care se numeste Legea pentru unele masuri aferente exploatarii auro-argintifere din perimetrul Rosia Montana si stimularea si facilitarea dezvoltarii activitatilor miniere din Romania. Rezultat? S-a ales scrumul de o buna parte a increderii de care inca beneficiaza, in loc de balbaiala initiala a venit dedublarea intermediara (eu aprob un proiect de lege ca premier, dar nu il votez ca deputat) pentru ca la final sa se ajunga la varianta “curat murdar”, adica un premier care este pentru contra acestei legi sau daca vreti, are o parere dar nu e de-acord cu ea (si –culmea!- nici sotia). Chestiunea este in acelasi timp si din Caragiale, si serioasa – insemnand ca aceasta aparenta balbaiala este de fapt o “lansare la apa” a proiectului pentru a vedea daca “tine”. Daca nu sunt suficienti care reactioneaza fix acum, Parlamentul va vota proiectul si presedintele, mare sustinator de altfel, risca sa ii dea drumul. Sau, apeland tot la Caragiale “Ei, bobocule, asa cum le stii dumneata pe toate, mai rar cineva!”.
Episodul 1: Cateva elemente de culoare din Piata Universitatii/ Marsul din Bucuresti
Cei care spun ca manifestatiile sunt urmarea celor din ianuarie 2012 ori nu au fost prezenti acolo, ori au, metaforic vorbind, o punga neagra pe ochi. Am intalnit oameni complet diferiti. In 2012, oamenii erau foarte amestecati, dar foarte multi intre doua varste, cu un nucleu dur de protestatari revolutionari, nemultumiti pensionari sau bugetari. In mod clar nu toti aveau o facultate la activ. Cu revendicari sociale, in general legate de traiul greu de zi cu zi, de taierea salariilor. Am regasit pensionari, muncitori, o asistenta medicala. Majoritatea bucuresteni, majoritate din cartiere “muncitoresti”. In plus, avizi consumatori de televizor – oamenii m-au recunoscut imediat si mi-au reprosat detalii din prezentele mele TV, ba chiar si-au amitit ce spusesem in urma cu jumatate de an. Genul care inca mai au telefon fix acasa si chiar vorbesc la el. Pentru detalii vezi aici.
Acum, vorbim in general de “hipsteri”, militanti, extrem de bine informati pe acest subiect, desi sunt lipsa la apel referitor la multe alte subiecte din societate (salarii, de pilda). Genul de “trupe” pe care le-ai vedea mergand cu gasca pe munte, la o drumetie. Cei pe care in mod normal duminica ii gaseste plecati pe undeva, la terase, cu prietenii… Multe Iphone-uri… In general, un segment care nu se mobilizeaza, insa acum s-au infuriat de-a binelea. Vorbim in special de segmentul de populatie intre 25-35 de ani. In general “nu s-au bagat”, insa aici magaria li s-a parut prea mare. In general, nu se uita la televizor – de altfel toata organizarea manifestatie si informarea despre subiect s-a derulat pe Facebook! De aceea erau, spre deosebire de 2012 si destul de multe lozinci anti-presa (“Sa vina presa/ Sa ii scoatem lesa!”) , pe locul trei dupa “Uniti, salvam/Rosia Montana” si “Daca va pasa, iesiti din casa” sau “Haideti cu noi!” In general, nu i-ati vazut pana acum militand la un partid, pentru ca nu se regasesc nicaieri, dar acum posibil sa devina mai active in societate, in felul lor. De asemenea, miserupisti sau, mai rau, infuriati de cele prezentate la televizor (“Cum adica, mama, zice Romania TV ca suntem 1.500??! Pai suntem cel putin 10.000” se sufoca indignata vorbind in Iphone o tipa de 26 de ani). Pericolul pentru clasa politica vine din alta discutie pe mobil a unui om care tinea un cearsaf cu lozinca – “bai, eu le-am zis si la pretenii mei, cum dracu’ poti sta frate la terasa acum, da-o in masa ca e Duminica?!? Suntem toti aici, la mars! Fraiereeee, hai, bai, repede, incoace!”. In plus, am intalnit oameni din Barlad, din Alba,din Ilfov, nu doar din Bucuresti.
Episodul 2: Fantezie si lozinci
Spre deosebire de cearceaful de revendicari ale “revolutionarilor” din 2012 si de revendicarile legate cumva de trecut “Du-te Basescu/Dupa Ceausescu”, singurul lucru “standardizat” in aceasta manifestatie a fost logo-ul cu frunza verde si rosie specific manifestatiilor cu Rosia Montana. Daca in 2012 multimea se insufletea de fiecare data cand camerele de luat vederi isi porneau lampa orbitoare, acum am vazut dezintere sau chiar ostilitate legate de televiziuni. O pancarta spunea cati bani a luat fiecare televiziune, alta spunea “Miile de locuri de munca platite de RMGC sunt in presa”. Mai multi tineri purtau un tricou alb si pe spate aveau inscriptionat “Marioneta (politician)”. Am zarit o declaratie in dorul lelii data de o mamica cu carucior catre un reporter Antena 3. Intrebata de ce a venit, a raspuns la fel “Dar dvs, de ce ati venit?” Dupa care a spus ceva despre toata manifestatia, semn ca nu vroia sa isi puna revendicarile ei in fata si a expediat destul de scurt reporterita. In 2012 oamenii se inghesuiau catre zona cu televiziuni, de data aceasta reporterii de teren au fost nevoiti sa fuga dupa oameni sa le ia un interviu, in timp ce marsaluiau. Am vazut chiar in fata o lozinca idealista pe care nu o mai pot reconstitui din memorie insa imi aducea aminte de “Raul triumfa daca oameni buni nu fac nimic”, era o variatiune pe aceasta tema. Un caine pe care era scris “iubesc natura” (cu inima in loc de iubesc). A mai fost, desigur, omniprezentul “Nu corporatia, face legislatia”.
Marsul cu cel putin zece mii de oameni s-a desfasurat fara incidente, zilele trecute oamenii au cules, la finalul manifestatiei peturile de pe jos, sunt convins ca in urma acestei manifestatii vor ramane foarte putine deseuri pe jos. Mai toti pe care i-am intrebat aveau facultate – cu singura exceptie a unui pensionar stinghier care avea o lozinca legata de gazele de sist, care se potrivea aproximativ ca nuca in perete. Jandarmii au fost si ei mai bine pregatiti, mai supli, au existat negociatorii pe partea jandarmeriei dar si 100 si ceva de biciclisti organizat care gestioneau multimea pe partea manifestantilor (de pilda oprind puhoiul pentru a avea timp sa se stranga multimea de oameni). A fost zona cu vuvuzele care scandau aproximativ ca pe stadion, zona de protestatari obisnuiti pe subiectul de Rosia Montana cu un lider cu portavoce, un palc de oameni din Sibiu, zona cu o toba africana, o zona cu zorzoane, o zona cu o talanga uriasa, o zona in care un om batea intr-o oala si altul avea capacul de la aragaz scos, in fata zona de biciclisti care alarmau cartierele, culegand astfel mai multi oameni pe drum, o zona de fluiere, etc.. Mai distingeai si palcuri de oameni hatri – de pilda cei cu pancarta prin care transformasera o femeie ce tricota in clipul pro-proiect filmat RMGC in bufnita, dupa celebra remarca a doamnei, care a devenit virala, ca “F*** buha”. L-am mai zarit, apropos de oameni hatri, si pe Mihail Neamtu si fix doi sustinatori pe marginea pasajului de la Piata Unirii cu un slogan in engleza “Ponta, do you copy?” Adica, manifestantii se preocupau de Rosia, domnia sa tot cu plagiatul, ei vorbeau romaneste, el engleza.
In opinia mea, cel mai savuros afis de la manifestatie, de departe, a fost cu poza premierului, in culorile obisnuite (alb-rosu) ale PSD-ului. Arata de departe ca un afis electoral standard. Tocmai de asta m-am apropiat sa citesc, un manifestant contra? Cand colo, ce vad? Doua poze identice ale premierului si cheia se gasea mai sus “Foaie verde premolar/Ponta este bipolar”. Referinta era, evident, la declaratia ca promovat legea in Parlament, dar ca va vota impotriva in calitate de deputat. Jos, cu scris marunt, inca o mentiune “Decat sarac si cinstit mai bine sarac si bogat”. Atata ironie subtila, un mesaj cu un cuvant putin cunoscut – “bipolar”, gasesti cu greu in manifestatiile “standard” din Romania.
Episodul 3: De ce ostilitatea la adresa televiziunilor?
Zilele trecute, m-a pus serios pe ganduri urmatorul fapt, il relatez fara a-mi exprima o parere pt. ca m-a lasat perplex. Ionut Popescu il lauda de zor pe Facebook pe Mihai Gadea, lauda si prestatia lui Mugur Ciuvica la Antena 3 pentru reflectarea corecta a subiectului de la Rosia Montana . Pentru ca show-ul sa fie complet – Lazaroiu da si el “like” acestui comentariu al lui Ionut Popescu, probabil exprimand opinia Cotrocenilor! Lazaroiu?! Like?! Lui Gadea??! Dusmanii de moarte, impreunati in parerile negative legate de firavii protestatari din piata contra Rosia Montana? Nu stiu nici acum ce parere sa am, insa intuiesc ca atunci cand apar pe scena publica noi actori sociali, cei care sunt deja bine infipti in scena reactioneaza impotriva noilor veniti. De asemenea, am regasit cele mai ciudate prietenii transpolitice, atunci cand a fost vorba de un proiect major – ca vorbim de afaceri imobiliare la Timpuri Noi, inchiderea contractului la Marmosim, Rompetrol, Rafo, Petrom sau , iata – acum – Rosia Montana.
Mai departe, reflectarea solida a manifestatiilor s-a facut pe lung si pe lat la Nasul TV si la Realitatea TV (un prieten imi spune ca si la Digi 24), ceva mai firav – intrerupt si cu mai multe pareri din studio la B1 si Antena 3. Despre Romania TV nu stiu ce sa mai spun, vreau sa ascult parerea cititorilor mei. Am vazut chiar rautati incredibile intre fost prieteni gen Mircea Badea si Oreste, tocmai pe subiectul Rosia Montana. Totusi, ideea ca exista o bariera mediatica de netrecut si ca televiziunile manipuleaza este hazardata. Eu am exprimat pareri contrare proiectului intr-un grupaj din Evenimentul Zilei, in emisiuni la Realitatea TV, la Antena 3 (de trei ori), la Nasul TV si, iata, acum pe Hotnews/Contributors.
Pe de alta parte, inteleg din discutii neoficiale cu reprezentantii mai multor posturi TV ca bugetele de publicitate au scazut cu 75% fata de 2008 si ca, pe aceste vremuri de seceta, RMGC este un sponsor de nadejde. Insa cel putin un realizator TV de prime time mi-a spus clar “Da, dau publicitate, dar una e una si alta e alta”. In alta parti, insa, cei 10.000 de manifestanti din Bucuresti erau egali cu cei 33 de mineri de la Rosia Montana scosi de premier din subteran (pentru ca asta sugereaza un ecran impartit in doua). Comentariul lui Rares Bogdan mi se pare pertinent, il voi relua aici: “O acţiune de imagine bine pregătită de serviciile de informaţii încă de dimineaţă la Roşia Montaă. Premierul avea informaţii din urmă trei-patru zile că duminică seara urmează să aibă loc proteste în marile oraşe. Asta s-a şi întâmplat. Ponta a fost un spărgător de manifestaţii. A încercat să acopere mediatic amploarea manifestaţiilor din această seară.” Tot ce mai lipsea era sa ii scoata din subteran de mana cu Basescu, de altfel un mare si darz aparator al proiectului, din pozitia lui “neutra”.
Episodul 4: Sa aruncam pianul pe scarari sub forma de Proiect de Lege
Toata nebunia care a durat zile in sir putea fi evitata daca parcursul normal al proiectului de lege nu ar fi fost ocolit. Este tulburator faptul ca domnul Prim Ministru isi doreste, cel putin la nivelul declaratiilor, sa fie transparent si sa incurajeze dialogul, in subiectul Rosia Montana.
Transparenta a inceput furtunos prin neprezentarea publica a proiectului de lege inainte de a fi adoptat. Nu a figurat pe portalul niciunui minister, nu a fost dezbatut public cu nimeni, dl Sova sau cineva de la Guvern nu au primit nici minerii nici reprezentantii ONG-urilor care se opun, nu a fost prezentat public cu minim 60 de zile inainte. Nu s-au primit observatii, nu s-a dezbatut o forma modificata, nu a primit avizul Ministerului Justitiei (la pagina 3 a documentului de 18 pagini prin care desfiinteaza Legea - “solutia de a aproba prin lege contractul – Acordul este de natura sa creeze premisele unor vicii de neconstitutionalitate in raport cu art.1 alin.(4) si art 61 alin.(1)”), nu e clar daca a fost aprobat de toate ministerele liberale (vezi Ministerul Muncii, al Transporturilor, etc.), de vreme ce seful partidului e impotriva. Este de fapt, cel mai opac act normativ din ultimii ani, azvarlit in Parlament precum un pian pe scari.
Atunci cand au prezentat public ceva date – dupa adoptare, ca atunci a vrut muchiu’ lor! – Guvernul a luat in discutie un document modificat cu pixul (da, cu pixul!) , in care intre altele se prezinta un potential profit de 2,7 miliarde de dolari – Premierul a spus euro, apoi dolari – langa care sta inscrisa o alta cifra 1,5 miliarde de dolari. Deci, ce mi-e 1,5 miliarde, ce mi-e 2,7 miliarde. Guvernul Ponta in actiune…La capitolul investitii facute de companie, regasim o suma de 50 de milioane de dolari folosita pentru 140 de case. Da, ati citit bine, adica 352.142 de dolari pentru fiecare casa. In Alba, un judet sarac, intr-o zona declarata monoindustriala. Apoi, avem alte nebunii – 90 de milioane de dolari pentru explorare geologica. 55 de milioane de dolari pentru doua mori cu bile, o moara semiautogena si un concasor.
Dialogul a fost si el incurajat puternic, prin neprimirea in audienta a Alburnus Maior, prin nediscutarea in public nici macar cu acei 33 de mineri care – ne-au repetat obsesiv televiziunile – au stat blocati in mina la 6 grade si cu oxigen putin. Dialogul a mai continuat prin lipsa unui raspuns catre cei 33 de semnatari ai scrisorii dechise catre Premierul Ponta – printre care se numara Alburnus Maior, Active Watch, Societatea Academica din Romania, precum si membrii ai Aliantei pentru o Romanie Curata. Singurul dialog pe care am putut sa il observ, de altfel, a fost cel intre Mihai Gadea si Victor Ponta, cel din urma spunand acolo, de pilda, despre Patapievici ca ar fi “un bun investitor imobiliar” – cel 1 metru patrat pe care il detine, de altfel, il califica “eminent” pentru o astfel de calitate. Ma mira ca dl Ponta nu a scos-o si pe Vanessa Redgrave drept mare latifundiara, pentru ca si ea are un metru patrat, chiar daca politic are un nume mai putin de impact.
De alfel, (vezi aici la minutul 18:00) Antonescu spune ca Ponta nu a discutat nici cu el si ca si l-a asumat ca un act administrativ. “Nu stiu nimic de la premier” si“nu am avut o discutie in USL” spune textual, iar decizia PNL a fost luata de fata cu Vosganian, Varga, Chitoiu, Manescu ministrii. Am ramas perplex – carevasazica ei au votat Proiectul de Lege, care avea nevoie de avizul ministerelor lor de resort pentru a progresa catre Parlament? Sau una fac la guvern si alta spun la partid? M-am lamurit pe parcurs: singurul care a aprobat Proiectul de Lege, spune Antonescu – contrar opiniei colegilor – este Ministrul Culturii, Daniel Barbu. Care este pentru la Guvern, iar la partid “se intelege optiunea domniei sale”. Si este ministru in continuare, resimte doar “o pozitie delicata”. Contradictia flagranta este de o delicatete de-a dreptul dragalasa, in Romania. Iar in ceea ce-l priveste pe Victor Ponta, a azvarlit o lege in Parlament semnand-o el si ai lui, plus Daniel Barbu – si ignorand pur si simplu lipsa avizelor de la jumatate din Cabinet. Conform avizului primit de la Ministerul Justitiei, erau necesare, inter altle, avizul Ministerului Muncii, al Ministerului Economiei, de la Transporturi, de la AVAS, de la Cadastru. Ele pot deduce ca lipsesc pentru ca forma publica a legii nu are si semnatarii anexati cu semnaturi, sa vedem in clar.
Intr-o alta ordine de idei, mentorul dlui Ponta si seful domniei sale de doctorat in ale dreptului , dl Nastase, a emis in 2003 Legea Transparentei Decizionale(Legea 52) – este cea care descrie care sunt pasii minimi pentru ca o lege sa poate fi adoptata de guvern.
