Motto: Era o vreme de murit/ceva ce nu s-a pomenit…(Dan Desliu, 1988)
Au trecut 35 de ani de cand Blocul Sovietic a primit o lovitura extrem de dureroasa: decizia unuia din sefii Securitatii externe din Romania (numarul doi in ierarhia institutiei, in fapt numarul unu), consilier prezidential si detinator al unor secrete unice, generalul Pacepa, de a rupe cu un sistem pe care ajunsese sa-l deteste organic. Nicolae Ceausescu a fost la un pas de apoplexie. Incepand din acea clipa, propaganda comunista din Romania a declansat o campanie turbata de compromitere a celui pe care dictatorul si ciracii sai il vedeau drept arhi-tradatorul. In acelasi timp, s-au facut eforturi imense de a identifica unde se afla si de a-l lichida. Nelinistitor dar nu tocmai surprinzator, dezinformarea in ceea ce priveste motivatiile si biografia lui Ion Mihai Pacepa continua si astazi. Dezinformarea este perversa tocmai pentru ca mizeaza pe naivitate, ignoranta, credulitate, chiar si pe buna credinta.
De ce aceasta nervozitate? Se lanseaza scenarii abracadabrante conform carora Ion Mihai Pacepa ar fi fost agent sovietic. Ca s-ar fi straduit sa “denigreze” in Occident pesupusele merite ale grotescului tiran de la Bucuresti (cum l-a numit scriitorul spaniol Arrabal) ca “adversar” al sovieticilor. Ca si cum spionajul economic nu era comis in favoarea Blocului Sovietic. Ca si cum reteaua Caraman se ocupa cu turismul, pediatria sau cosmetica. Serviciile secrete ale lui Ceausescu sunt idealizate drept pastratoarele “idealului national”. Am citi chiar si articole in care se sustine ca ar fi fost preferabil ca “Europa Libera” sa nu fi transmis “Orizonturile rosii”. Sa-mi fie ingaduit sa omagiez aici curajul istoricului Vlad Georgescu, directorul de atunci al acelui post de radio, intr-adevar ziarul vorbit al romanilor de pretutindeni, care, in pofida amenintarilor directe si indirecte, a decis sa transmita textul dinamitard al generalului Pacepa. Sa nu ni se spuna ca nici Vlad Georgescu nu era patriot…
Romania este astazi membra in NATO, o organizatie pe care Securitatea a incercat sa o penetreze si sa o slabeasca. Acesta este un fapt, nu o poveste. Demonizarea cuiva care, prin ruptura de-acum 35 de ani, a servit interesele NATO, deci ale libertatii, in lupta cu despotismele de sorginte bolsevica, nu probeaza despartirea de un trecut abominabil. Se atribuie unei cunoscute personalitati americane cuvinte pe care acesta nu le-a rostit niciodata. Ma refer la dl R. James Woolsey, fost director al CIA. Se recurge asadar la minciuni crase, la desfigurarea intentionata a adevarului, la falsificari brutale ale unor fapte verificabile. Esenta dezinformarii este sa prezinte albul drept negru si negrul drept alb. Aici nu este vorba de maniheism: Securitatea a fost o institutie criminala. Acesta este, din punctul meu de vedere, un adevar incontestabil.
Generalul Ion Mihai Pacepa a publicat anul acesta o carte scrisa in colaborare cu profesorul Ronald J. Rychlak, cu o introducere de R. James Woolsey, despre mecanismele, metodele si efectele dezinformarii. Este o lucrare esentiala pentr cei care vor sa inteleaga lumea in care traim, manipularile in care s-au specializat serviciile de informatii ale dictaturilor totalitare si ale urmasilor lor de azi. B1TV a transmis duminica o emisiune maraton care a inclus prezentarea filmului care acompaniaza cartea, un inteviu cu R. James Woolsey si un interviu cu Ion Mihai Pacepa.
Incepand din momentul rupturii cu dictatura comunista din Romania, generalul Pacepa a demascat implicarea lui Nicolae Ceausescu si a serviciilor sale secrete in sustinerea terorismului global si in actiunile anti-NATO ale Pactului de la Varsovia. In conditiile in care propaganda comunista incerca sa confectioneze mitul unui Ceausescu campion al independentei, al unei linii autonome romanesti, Ion Mihai Pacepa a demonstrat ca era vorba de diferente relativ minore intre Moscova si Bucuresti, ca in chestiunile fundamentale Romania era un membru loial al Blocului Sovietic.
