Criza financiara declansata in 2008 a reliefat slabiciunile sistemului de reglementare, indeosebi in sectorul financiar. Lipsa unei demarcatii clare intre activitatea de investitii si cea de economisire, inadecvarea capitalurilor proprii raportate la gradul de indatorare, lipsa unei politici adecvate a managementului riscului, precum si ignorarea unor vulnerabilitati privind riscul de frauda au dus la acumularea unor mari dezechilibre in sectorul financiar.
- A. Sectorul financiar
Gradul mare de interconectare al sistemului financiar a impus interventia guvernelor in sprijinul institutiilor financiare, acestea injectand sume imense pentru a preveni un colaps financiar general.
Pentru a evita acumularea unor astfel de vulnerabilitati pe viitor, la nivel international au fost adoptate noi reglementari menite sa creasca transparenta sistemului financiar, sa limiteze riscurile si sa creasca cerintele de lichiditate.
Conformitatea este procesul de aliniere la acest nou set de reguli si proceduri. Conformarea voluntara previne riscurile de frauda, de coruptie, pierderile si neregulile, creste gradul de transparenta al industriei si da credibilitate unei companii si unui sector. Pe de alta parte, neconformarea cu prevederile de reglementare poate atrage responsabilitatea conducerii companiilor (inclusiv din punct de vedere penal), poate duce la sanctiuni si restrictii din partea organismelor de reglementare, mergand pana la suspendarea licentei de functionare.
Sistemul financiar din Romania va trece prin schimbari majore in perioada urmatoare. La nivel institutional, de curand a luat nastere Autoritatea de Supraveghere Financiara care reuneste atributiile exercitate pana in prezent de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Aceasta mega-structura de supraveghere preia astfel un model existent deja in Statele Unite si Marea Britanie. Trebuie avut in vedere insa si modul in care atributiile sale se vor impleti cu cele ale Bancii Nationale, care ramane autoritatea de reglementare a sistemului bancar.
O alta schimbare majora o reprezinta trecerea la raportarea financiara dupa sistemul IFRS la nivelul bancilor si a companiilor listate pe piata de capital.
In plus, incepand cu 1 ianuarie 2014, institutiile financiare din Romania vor trebui sa aplice prevederile FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act), cerinta ce priveste problema evaziunii fiscale a contribuabililor americani prin conturi aflate in strainatate. Astfel, pana la 31 decembrie 2013, institutiile financiare ar trebui sa semneze un acord cu autoritatile fiscale din Statele Unite, prin care o institutie financiara straina trebuie sa raporteze catre IRS (Internal Revenue Service) informatii despre conturile detinute de catre contribuabili americani sau de entitati straine cu actionariat format in mod substantial din contribuabili americani.
Pe termen mai lung (pana in 2019), bancile vor trebui sa se conformeze si cu noile criterii de adecvare a capitalului introduse de normele Basel III. In masura in care bancile nu ating tinta impusa acestui indicator, organismele de supraveghere (in special BNR-ul) au posibilitatea de a restrictiona acordarea de bonusuri, dividende sau rascumparari de actiuni.
Exista noi cerinte de reglementare si in sectorul asigurarilor prin introducerea sistemului Solvency II, aceasta urmand sa remodeleze esential industria romaneasca de asigurari si reasigurari, conducand la cresterea competitivitatii si a profesionalismului.
- B. Sectorul energetic
Nici sectorul energetic nu este ocolit de transformari majore in materie de reglementare. Nou-lansatul proiect de ordonanta de urgenta privind modificarea legii 220/2008 aduce modificari de substanta asupra regimului certificatelor verzi. Amanarea acordarii unei parti a certificatelor verzi catre producatorii de energie regenerabila pana dupa 2017 va duce la scaderea compensarii pentru energia "verde" produsa, diminuand totodata povara costurilor energetice pentru marii consumatori.
Anul trecut au fost introduse si noile legi ale energiei electrice si gazelor naturale, expresie a implementarii celui de-al treilea Pachetul legislativ privind energia de la nivel comunitar. Se doreste ca acestea sa asigure o transparenta sporita pietei energiei, sa conduca la intarirea rolului si autonomiei ANRE ca organism central de reglementare si introduce separarea dintre operatorul de sistem si operatorului sistemelor nationale de transport de electricitate si de gaze naturale.
Cu toate acestea, jucatorii de pe piata energiei se confrunta in continuare cu probleme in ceea ce priveste activitatea de export de energie, precum si al accesului neingradit la piata, iar autoritatile vor fi nevoite sa adreseze si aceste probleme in perspectiva.
Prin urmare, noul cadru de reglementare creeaza noi provocari pentru jucatorii din sectorul financiar si cel energetic si duce la o schimbare structurala a acestor business-uri. In sectorul financiar functia de raportare si de back-office devine una centrala pentru activitatea bancii, iar in sectorul energetic, noile reglementari tind sa conduca spre liberalizarea pietei si cresterea gradului de concurenta si de transparenta a pietei.
Vasile Iuga este country managing partner PricewaterhouseCoopers Romania
