Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Constitutia. O revizuire previzibila sau despre cum promisiunile devin realitate

de Ioan Stanomir     Contributors.ro
Marţi, 28 mai 2013, 10:22 Actualitate | Opinii


Ioan Stanomir
Foto: Arhiva personala

După cum par să indice surse din presă, în acord cu un calendar strâns evocat de însuşi  Prim-ministrul  României, revizuirea constituţiei devine un fapt cert, iar  profilul noii legi fundamentale prinde  contur. Este adevărat, nimic din scenariul  ingineriei constituţionale din România de astăzi nu are ceva în comun cu   “Forumul constituţional”, cu consultarea politică largă sau cu participarea cetăţenilor. Acum,  ca şi  în trecutul  recent, România va avea parte de o constituţie  edictată de elita politică ce înţelege să păstreze pentru ea monopolul deciziei, elaborând un cadru înşelător de nuanţă democratică şi europeană. Nu Camerele vor decide, nu parlamentarii vor delibera, nu cetăţenii vor reflecta- este suficient ca un număr de patru, cinci personalităţi din cadrul actualei majorităţi să convină asupra unor principii pentru ca aceastea să fie traduse în normele adoptate de adunările docile şi previzibile.  România politică din 2013 se întoarce la o  tradiţie  familiară, ce trimite la actul întemeietor semnat de Frontul Salvării Naţionale.

Punctele acceptate indică mai degrabă o prudenţă în domeniul revizuirii. Schimbările legate de statutul puterii executive marchează îndrumarea către parlamentarizarea regimului, de vreme ce  şeful de stat nu mai are  vreo marjă de manevră semnficativă în materia desemnării candidatului la funcţia de prim ministru. Acesta provine  din cadrul partidului care a obţinut cel mai mare număr de  mandate în parlament.  Un alt semn al parlamentarizării este şi retragerea dreptului şefului de stat de a refuza  numirea unui ministru în cazul remanierii. Extinderea atribuţiilor şefului de guvern este vizibilă şi în măsura în care acestuia i se conferă , constituţional,  privilegiul de a reprezenta România la  Consiliul European, cu excepţia a două situaţii precizate expres.

Tot de un tip parlamentar de organizare ţine şi ideea de moţiune de cenzură constructivă- este greu de văzut cum un asemenea instrument poate să fie adaptat unui model semiprezidenţial. După cum tot de această tendinţă de bricolaj constituţional aparţine şi sugestia apariţiei unei moţiuni simple, care să poată conduce la demiterea unui ministru. Dezideratul limitării exceselor puterii executive este satisfăcut,declarativ, prin obligaţia de a prezenta în termen de cinci zile  ordonanţele de urgenţă la Camere, ca şi prin limitarea numărului de asumări ale răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

În fapt, ceea ce pare  de netăgăduit este faptul că această  propunere de revizuire, în ipoteza adoptării ei, va marca un ascendent  al Premierului, constituţional  şi simbolic .  Viitorul Preşedinte, oricine ar fi acesta din urmă, nu va fi decât un demnitar cu puteri limitate. Este o opţiune care, pe termen lung, se poate dovedi decisivă în conturarea  echilibrului politic de la noi. Combinaţia dintre puterea personală şi administrarea maşinariei de partid din  Camere îi conferă şefului de  guvern poziţia cea mai influentă.  Parlamentarizarea regimului maschează întărirea, masivă, a prerogativelor Premierului.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















800 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by