Reducerea pragului de participare pentru validarea unui referendum, care a fost adoptata ieri de Senat si trimisa Camerei Deputatilor, este neconstitutionala in situatia aplicarii pentru validarea unui referendum de modificare a Constitutiei din 1991. Reducerea pragului este neconstitutionala si in cazul prevazut de articolul 95 (3) privind referendumul de demitere a presedintelui. Prin comparatie, aceasta prevedere este constitutionala – desi deficienta din alte motive – in alte situatii, inclusiv referendumul legislativ, de consultare sau chiar referendumul pentru adoptarea unei noi constitutii. In acest articol, ma limitez la tema momentului, si anume reducerea pragului de validare aplicata referendumului de modificare a Constitutiei din 1991.
Nu se poate modifica cu o majoritate de 30% plus unu din populatie o constitutie care a fost adoptata (si apoi modificata ulterior) cu o majoritate de 50% plus unu din populatie. O constitutie ar putea, teoretic, sa fie adoptata intr-un referendum la care participa mai putin de jumatate din totalul populatiei. Aceasta solutie este nerecomandabila, data fiind instabilitatea constitutionala pe care o genereaza, insa solutia este teoretic posibila. Insa nu aceasta este situatia Constitutiei din 1991. Dat fiind ca actuala Constitutie a fost adoptata (si modificata ulterior) cu un prag de jumatate plus unu din cetatenii inscrisi pe listele electorale permanente, Constitutia nu poate fi modificata in viitor de mai putin de jumatate plus unu din acelasi grup de cetateni. O lege a referendumului care prevede aceasta posibilitate este neconstitutionala.
Este adevarat ca articolul 151 (alin. 3) din Constitutie, care instituie procedura referendumului constitutional, nu intra in detalii referitoare la cvorum sau alte conditii de validare. Insa nu este nimic surprinzator in aceasta formulare a Constitutiei, ea nu reprezinta o lacuna a textului constitutional. Detaliile conditiilor de validare a referendumului raman a se legifera prin lege organica. Insa in acest caz, ca de altfel in toate situatiile, Parlamentul trebuie sa respecte principiile Constitutiei. Reducerea pragului de validare a referendumului sub 50 % este o incalcare a principiilor fundamentale de ordine si practica constitutionala. Principiul de ordine constitutionala relevant este principiului suveranitatii poporului din articolul 2 (1) al Constitutiei. Acest principiu se afla la baza prevederii Art 151 (3) privind referendumul de modificare a Constitutiei. Practica constitutionala se refera la istoria adoptarii si modificarilor precedente ale Constitutiei din 1991.
Principiul suveranitatii are doua aspecte: una de substanta si una procedurala. Prima se refera la faptul ca poporul roman se guverneaza singur prin reprezentati, precum institutia Parlamentului. Acesta este un principiu esential al ordinei constitutionale post-decembriste, usor de inteles prin comparatie cu perioada comunista in care guvernarea si legile tarii a fost impuse de o clica oligarhica ce nu fusese liber aleasa de cetateni, nu ii reprezenta pe acestia si, prin urmare, nu avea nici o legitimitate democratica.
Insa principiul suveranitatii are si o dimensiune procedurala care se refera la modul in care poporul isi exprima vointa suverana. Nu toate manifestarile poporului produc efecte, ci doar cele care respecta forme si proceduri stipulate de constitutie. Spre exemplu, in cadrul Constitutiei din 1991, poporul suveran nu poate decide suspendarea alegerilor, nu poate limita independenta justitie sau restrange drepturilor unui anume grup din societate. Asemenea manifestari ale suveranitatii poporului incalca articolul 152 din Constitutie privind limitarea revizurii constitutionale. Ele nu produc efecte indiferent cat de puternica ar fi sustinerea de care se bucura in cadrul populatiei sau al reprezentantilor acesteia. La fel, indiferent de sustinerea politica, reducerea pragului la referendum este neconstitutionala in masura in care se aplica modificarii Constitutiei din 1991.
