Ceea ce se intampla cu sistemul romanesc de educatie, de 23 de ani incoace - timp in care la conducerea ministerului s-au perindat aproape 20 de ministri, declansand aproape la fel de multe reforme radicale, pentru ca, nu-i asa?, ce-a facut cel dinainte era complet gresit - isi are una dintre explicatii in faptul ca n-am incercat niciodata - parinti, profesori, societate - sa raspundem la intrebarea din titlu.

Tudor Calin ZarojanuFoto: Arhiva personala

O intrebare absolut deloc retorica. Orice sondaj ar dovedi asta cu varf si indesat. Sunt sigur ca majoritatea ar raspunde "Pentru ca e obligatoriu".

Recent, am stat de vorba cu un domn absolut stimabil, din zona intelectuala, care mi-a pus cu sinceritate intrebarea "De ce i-or chinui pe copii cu istoria? Eu, unul, nu mai tin minte aproape nimic despre Mircea cel Batran!"

Chiar: de ce s-o face istoria in scoala, e clar ca marea majoritate a fostilor elevi nu stiu istorie. Iar cei care vor sa urmeze o meserie care presupune cunostinte de profil pot sa invete intr-o luna de studiu aplicat mai multa istorie decat retine un elev mediu dupa 12 ani de scoala!

Intrebarea pare perfect justificata, numai ca ridica o problema paradoxala: se poate repeta, cu egala indreptatire, referitor la oricare alta materie - exceptand scrisul, cititul, socotitul si sportul -, aruncand astfel in aer insusi ratiunile existentei unui sistem de invatamant primar, gimnazial si liceal.

E limpede de ce e nevoie sa stii sa scrii si sa citesti - ceea ce se rezolva intr-un total de cateva zeci de ore. E la fel de clar ca nu te poti descurca fara sa stii operatiile aritmetice elementare - alte cateva zeci de ore. In fine, de-a lungul intregii vieti e sanatos sa faci macar un pic de miscare fizica.

Dar fizica!? Pendulul lui Maxwell, constanta lui Planck, emisferele de Magdeburg!? Cam de cate ori ati avut nevoie de toate astea de cand v-au terorizat la scoala si pana azi?

Sau chimie! Formula amidonului, valentele libere, catalizatorii si alte lucruri de foarte mare importanta practica atunci cand esti sofer, violonist sau functionar public!

La ce sa-ti foloseasca geografia azi, cand agentiile de turism ti-o dau pe tava si Via Michelin iti deseneaza drumul pana la destinatie, ba iti mai spune si cat te costa?

In ce context ar putea fi util sa stii anii bataliilor lui Stefan cel Mare sau, mai tare, ce ocupatii aveau mayasii (in afara de a ne speria pe noi cu sfarsitul lumii)?

Inca o data: daca vrei sa devii medic, cata anatomie si chimie ai retinut din scoala inveti intr-o luna de vacanta - si similar pentru orice alta disciplina. Inclusiv limbile straine.

Cazuri speciale par sa fie romana si matematica. Dar hai sa fim seriosi: cati absolventi de liceu care nu dau la Litere mai stiu ce-i aia o subordonata predicativa sau cand se poate pune virgula inainte ori dupa "si"!? Cati studenti la Arte, Conservator, Istorie etc. si cati oameni fara facultate tin minte cum se obtine derivata unei functii!?

Ok. Sa ne tragem sufletul si sa tragem linie. Acest mod de a pune problema - utilitatea practica a notiunilor predate in scoala - dovedeste o profunda neintelegere a ratiunii pentru care exista scoala si este propriu, ma tem, unui procent foarte mare din populatie, inclusiv in randurile intelectualitatii.

Scoala NU are drept scop ca, in viata lui, fostul elev sa foloseasca in vreun fel faptul ca stie anii de domnie ai lui Stefan cel Mare, inaltimea lui Popocatepetl sau personajele principale din "Jocul ielelor".

Mai mult, scoala nu are drept scop nici macar ca fostul elev sa tina minte aceste lucruri - fie ca-i folosesc, fie ca nu-i folosesc la ceva.

Scoala are drept scop principal si acoperitor construirea unui sistem de valori, a unei imagini generale despre lume - din care fac parte si domnitorii, si vulcanii si operele literare si foarte multe alte lucruri.

Al doilea scop al scolii este de a-i invata pe elevi sa invete, sa gaseasca informatii si conexiunile dintre ele, sa gandeasca logic, sa se construiasca si sa se defineasca pe sine, sa se formeze.

Al treilea motiv pentru care mergem la scoala este acela de-a intra in contact cu un mare numar de informatii din diverse domenii, acoperind o parte din capacitatile de filtrare, anliza, sinteza si stocare ale mintii noastre, la varsta maximei receptivitati. In mod inevitabil si natural, aceste informatii se DECANTEAZA in timp, iar ceea ce ramane devine baza intelectului fiecaruia dintre noi, temelia pe care se construieste tot ceea ce tine de inteligenta si cultura. ACESTA este sensul butadei "Cultura generala este ceea ce ramane dupa ce uiti tot ceea ce ai invatat". Daca esti pus sa inveti o suta de nume, reusesti s-o faci poate pentru 50, peste un an vei mai stii 20, iar peste 10 ani - trei nume. Dar daca ti s-ar fi spus de la inceput doar aceste trei nume, in timp nu ramaneai cu nimic.

In fine, a patra ratiune de a fi a scolii este aceea de a oferi copiilor suporturile elementare, minimale, pentru ocupatiile ulterioare. N-ai cum sa ajungi sa-ti doresti sa fii chimist daca nu te-ai intalnit niciodata cu chimia, daca n-ai avut ocazia sa fii cucerit de experiente sau de logica dupa care se compun moleculele diferitelor substante.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro