În ultimul timp am observat în câteva surse media articole despre situația energiei regenerabile din Germania și Bulgaria și apoi o comparație cu situația din România. De câte ori vreun "expert" din Germania vine cu vreo declarație negativă despre energia regenerabilă, numărul românilor care o citesc este mai mare decât cel al germanilor. În același timp, toate știrile din Bulgaria crează titluri într-o parte a mass-mediei din România și se ajunge inevitabil la comparația României cu vecinul de la sud de Dunăre. Pot fi însă comparate aceste 3 țări în ce privește sectorul energiei regenerabile? Haideți să vedem realitatea din spatele cuvintelor, scrie Ilias Papageorgiadis pe blogul sau.

Partea 2: România și Bulgaria

România – Bulgaria: Mărimea economiei, rolul statului

Bulgaria nu are o economie mare, aceasta fiind aproximativ de trei ori mai mică decât a României. Politicienii bulgari joacă un rol important în economie, chiar mai mare decât rolul jucat de colegii români în mediul de afaceri din România.

România – Bulgaria: Consumul de energie – producție – resurse

Datorită cererii locale ce a suferit o reducere importantă după 2008, Bulgaria are nevoie în acest moment de mai puțin de 4.500 Mw./oră. În trecutul apropiat, câteva sute de MW erau exportați către Grecia, dar între timp consumul de energie grecesc a scăzut cu 20% și exporturile de energie ale bulgarilor au încetat. Sectorul industrial este mult mai slab decât cel românesc și implicit, nevoia de energie a acestui sector este mai scăzută. Amestecul de resurse din care se produce energia este complet diferit decât cel din România. Conform unor rapoarte oficiale, producția de energie a Bulgariei poate atinge 11.250 MW, aproape de 2 ori și jumătate mai mult decât este necesar.

În România cererea și oferta de energie este destul de echilibrată (8.000 – 10.000 MWh.). Cererea pentru energie a scăzut de asemenea dar mix-ul de surse de energie este diferit.

România – Bulgaria: Energia regenerabilă și un detaliu pe care mass-media nu ți-l spune

Bulgaria a început dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă de prin 2007-2008. În prezent, mix-ul de proiecte este diferit de cel din România unde energia eoliană domină piața, capacitatea instalată de proiecte de energie eoliană atingând 95% din totalul proiectelor operaționale.

Detaliul pe care mass-media nu-l menționează

Haideți să ne îndreptăm atenția despre un detaliu important omis de cea mai mare parte a mass-mediei: în Bulgaria, producătorii de energie regenerabilă transferă energia produsă în rețea și statul bulgar acoperă costul pentru echilibrare. În România situația este diferită.

Ce este echilibrarea?

Să spunem că sunteți proprietarul unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 5 MW și informați operatorul rețelei de energie (sau al pieței de energie) că mâine la 12 veți transfera în rețea 4 MW. Dintr-un motiv sau altul însă (să spunem că este o zi cu cer înnorat), puteți transfera doar 2 MW…

În Bulgaria, în situații ca cea descrisă mai sus, statul plătește pentru a găsi ceilalți 2 MW și echilibrează transferul în rețeaua de energie pentru că, la urma urmei, rețeaua așteaptă 4 MW.? Cât de mare este acest cost? Imens…

În România, în aceeași situație, tu ca proprietar trebuie să plătești pentru a acoperi restul de 2MW. pentru ca rețeaua de energie să primească toți cei 4 MW. promiși. Costurile sunt plătite (de obicei unui trader) de către investitor și în acest fel statul român economisește anual zeci de milioane de euro.

(Nu cunosc cifrele din Bulgaria, dar vă pot spune că statul grec prin compania națională de energie ce are o capacitate instalată de 1.500 MW de proiecte eoliene și 1.700 MW de proiecte fotovoltaice, trebuie să plătească anual circa 300 de milioane de euro. Acest cost este economisit de statul român.)

Acestea fiind spuse, când mai auziți de “problemele sectorului de energie regenerabilă” aduceți-vă aminte că în România, echilibrarea rețelei se face în avans, fără aportul statului român și implicit a plătitorilor de taxe din România.

Bulgaria: Facturile mari de energie

Toată această discuție despre Bulgaria a pornit de la protestele la adresa guvernului bulgar a cetățenilor bulgari nemulțumiți de costul facturilor pentru energie. Câțiva dintre prietenii mei bulgari mi-au spus că situația se datorează faptului că într-o lună facturile pentru energie nu au fost trimise la timp și situația a fost rectificată ulterior prin includerea a totalului a două facturi într-una singură. Dar să ne imaginăm că această informație nu este corectă…

Bulgaria are o cerere de mai puțin de 4.500 de MW. dintr-o ofertă de peste 11.000 de MW. produși, costul de producție apăsând din greu pe umerii populației. Nu este cumva aceasta o bulă gata să se spargă? Cât timp vor mai putea plăti bulgarii de 2 ori și jumătate mai multă energie decât au nevoie?

(În mod similar, imaginați-vă că românii ar trebui să plătească pentru producerea a 20-25.000 MW de energie convențională sau regenerabilă. Cât de sustenabil ar fi acest scenariu?)

Romania: Lista marilor hidrocentrale ce au nevoie de miliarde pentru retehnologizare

În anii ce vin România va trebui să retehnologizeze un număr de hidrocentrale (și nu numai) din toată țara. Pare simplu dar această operațiune necesită miliarde de euro pentru investiții, miliarde care nu prea există în acest moment. Dacă această retehnologizare nu se va produce, pentru a egala cererea de energie cu oferta, statul va avea opțiunea unor noi investiții (publice sau private) în domeniul energiei convenționale sau al energiei regenerabile (în special a celor stabile).

Bulgaria are în față provocări complet diferite. Întrucât cererea este destul de scăzută și ușor de acoperit, pentru statul bulgar soluția ar fi chiar și închiderea unor unități de producție de energie.

Sunt Bulgaria și România similare?

Nu, nu sunt! Indiferent de numărul celor care încearcă să ne convingă că în România se va întâmpla inevitabil ce s-a întâmplat în Bulgaria, realitatea este complet diferită. În ciuda unui „talent nativ” al românilor de a-și blama țara, cel puțin în comparație cu Bulgaria, piața de energie a României este mult mai „sănătoasă” și statul are mult mai multe opțiuni pentru a-și securiza sustenabilitatea.

Atunci de ce citim atât de multe povești despre Bulgaria și auzim predicții care spun că și în România situația va fi la fel?

Poate pentru că:

• Unii oameni prezic că cererea va fi înjumătățită din cauza închiderii a sute de fabrici ce funcționează în acest moment. (nu văd cum ar putea fi posibil acest scenariu…)
• Alții își promovează propriile planuri amestecând în mod convenabil situații irelevante
• Este întotdeauna “cool” să prezinți totul în negru și să prezici revoluții… Nu-i așa că este mai ușor decât să prezinți realitatea?

În ansamblu, în vreme ce o parte a mass-mediei din România încearcă să ne convingă că „Bulgaria este în colaps și că România urmează”, Bulgaria ar putea în acest moment doar să viseze să ajungă la situația sectorului energiei din România de azi.

A compara România cu Bulgaria în domeniul energiei regenerabile este cel puțin incorect. Haideți să prezicem “sfârșitul lumii” cu argumente diferite și mai solide!

Voi ce părere aveți?

Partea întâi a acestui articol o puteți găsi aici.

Comenteaza pe blogul Romania vazuta de mine.