Economia mondiala este interconectata cu mediul, iar economia functioneaza cu energie. Orice alta viziune economica este in general partizana a unui model economic care, in ultima vreme, au devenit adevarate ideologii. Intregul fenomen economic trebuie tratat la nivel global, unitar, mai ales azi camd economia este globala in stransa legatura cu mediul si cu resursele energetice.

In doua articole, Timothy J. Garrett trateaza civilizatia umana ca pe un sistem termodinamic care transforma energia inconjuratoare intr-o ordine locala superioara (fie ca se manifesta prin cresterea populatiei sau crestere economica) simultan transferand caldura mediului si producand reziduuri. Ideea nu e asa noua, dar economistii o neglijeaza.

Modelul matematic nu depaseste nivelul liceului, aproape oricine il poate studia. Averea mondiala estimata in termeni financiari este direct legata de consumul mondial de energie. Cresterea economica conduce la cresterea interfetei civilizatiei cu mediul, aceasta fiind capabila sa colecteze si mai multa energie din mediul inconjurator. Are loc o bucla cu feedback pozitiv. Simultan, o parte tot mai mare a energiei este dedicata mentinerii civilizatiei (proportionala cu dimensiunea acesteia), mentinerea infrastructurii existente este un exemplu. Modelarea este similara cu cea a relatiei cu mediu a unnui organism, are loc cresterea pana cand intreaga energie colectata din exterior este consumata pentru mentinerea functionarii, se ajunge la echilibru daca exista resursele energetice necesare.

Legatura cu economia exprimata in termeni financiari este data de rata consumul energetic necesar pentru a obtine 1 dolar 1990 (sunt facute ajustarile cu inflatia) si anume, 9.7 mW pentru 1 dolar 1990. In aceasta ecuatie intra si eficienta energetica, eficienta care creste in timp si se manifesta prin cresterea populatiei, cresterea standardului de viata, etc. Dar, asa cum ne spune Paradoxul lui Jevons, cresterea eficientei energetice nu conduce la scaderea consumului asa cum se spera, dimpotriva.

Un articol care demonstreaza acest fenomen este cel care studiaza eficienta energetica a iluminatului in Marea Britanie pe o perioada de timp de 700 de ani. In cei 700 de ani, eficienta energetica a iluminatului a crescut de 1000 de ori, numarul de lumeni ora per capita consumati a crescut de 6500 de ori, o crestere a consumului de energie de 6,5 ori.

Cresterea economica este dependenta de consumul energetic, conducand, prin arderea combustibililor fosili, la emiterea de dioxid de carbon in atmosfera. De la un nivel de 275 ppm (parti per milion) in epoca preidustriala s-a ajuns la 315 ppm in 1960, nivelul actual fiind de 395 ppm. Trebuie precizat ca intre anii 1000 si 1800 variatia a fost de 7 ppm. Se considerata ca 350 ppm este limita de siguranta, limita deja depasita. Efectele cresterii peste aceasta limita nu sunt cunoscute, echilibrul intregului sistem fiind pus in pericol. Nivelul de 450 ppm este considerat periculos.

Modelul lui Garret ia in considerare rata actuala naturala de eliminare a dioxidului de carbon din atmosfera si modeleaza coerent atat cresterea economica cat si emisiile de dioxid de carbon. Grafic

Un alt fenomen, deja existent, este efectul fenomenelor naturale asupra civilizatiei, chiar in lipsa unor modificari climatice. Extinderea civilizatiei face ca fenomenele naturale sa produca o crestere a ratei de energie consumata pentru mentinerea acesteia. Eruptia vulcanul islandez, uraganul Sandy au creat efecte economice negative majore fata de exact aceleasi fenomene intamplate acum 500 de ani. Si acesta este inclus in model.

Luand in considerare toti acesti factori si ruland diferite scenarii privind eliminarea combustibililor fosili autorul ajunge la urmatoarele concluzii. Fie economia colapseaza rapid si scadem consumul de combustibili fosili reusind sa ramanem sub 450 ppm, fie, in cazul unei cresteri economice de 2,2%, ajungem in 2100 la 1100 ppm si un consum energetic anual de 126 TW de la cei 16 TW actuali, o situatie evident imposibila, un asemenea nivel al concentratiei de CO2 conducand prin efectele avute la colapsul economic.

Trebuie spus ca articolele sunt stiintifice, publicate in reviste onorabile. O asemenea modelare pune economistii in fata realitatii fizice, lucru prea rar in zilele noastre.

Comenteaza pe blogul lui Dan Selaru