Sesiunea 2013 a Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM) sau in engleza WEF (World Economic Forum) a luat sfarsit acum cateva zile. In fiecare an urmaresc cu o placere sadica desfasurarea ipocriziei si manifestarea neputintei care au loc la Davos la fiecare sfarsit de ianuarie. Lozincile sub care se intalnesc asa zisele elite ale lumii, in frumoasa localitate alpina elvetiana Davos, s-au dovedit de multe ori de o ipocrizie strigatoare la cer. Pana si portalele de stiri importantesi serioase ca Reuters sau Blomberg ii ironizeaza traducand in cuvinte alese futilitatea acestor intalniri.
Bastioanele si centrele de putere ale acestor elite intrunite la Davos au fost spulberate de minciunile, incompetenta si inselaciunile care au distrus mitul “binelui comun”, conceput cu grija de acesti oameni. Pana la urma “binele comun” a fost un slogan fals propagat, ingrijit si magnificat fara nici o acoperire. “Binele comun” al acestor oameni a sucombat la fel de tragic ca “binele comun si egalitarismul comunist”, care a murit la sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90.
Si totusi… Forumului Economic Mondial de la Davos (FEM) produce un raport anual care merita citit cu atentie. Raportul intitulat “Global Risks” a ajuns anul aacesta la a opta editie cu cele 80 de pagini pe care le contine si chiar merita de citit. Raportul FEM (WEF) “Cele mai mari riscuri din 2013“include multe riscuri care pe mine ma ingrijoreaza, doua insa ne pozitioneaza puternic in fruntea tarilor europene care pot avea mari probleme legate de aceste riscuri. Am hotarat sa prezint in aceasta sinteza numai unul din aceste riscuri care cred ca ne afecteaza direct, “antibiotice si infectii” si sa discut de un altul care ne afecteaza mai putin dar face parte din contemporaneitatea in care traim – “incendii digitale”.
***
Antibiotice si infecții
Antibioticele, tratamentul minune in anii ‘60-’70, au salvat mai multe vieți decât oricare altă invenție a industriei farmaceutice. Astazi, din cauza prescrierii în exces, au început să-și piardă din eficiență: numărul infecțiilor rezistente la tratamentul antibiotic crește aproape exponential, costand economia americană o sumă cuprinsă între 21 și 34 de miliarde de dolari anual. Ritmul noilor descoperiri scade, pe măsură ce companiile farmaceutice își îndreaptă întreaga atenție spre bolile cronice ale populatiei imbatranite, care devin o piata principala, boli cum sunt diabetul sau hipertensiunea arterială.
Potrivit raportului, consumul de antibiotice este deja scăpat de sub control. Cel mai relevant este cazul Chinei, unde spitalele își obțin o bună parte din venituri din comercializarea medicamentelor pe care le prescriu. Un studiu recent arată că, într-un spital din Beijing, 98% din copiii internați cu diagnostic de gripă comună erau tratați cu antibiotice – în condițiile în care acestea nu au nici un efect asupra afecțiunilor virale.
În India, și cele mai puternice antibiotice se vând fără prescripție medicală. Conform specialiștilor FEM, companiile și ONG-urile trebuie să colaboreze mai îndeaproape pentru a dezvolta noi și noi soluții de tratament. Pionieri sunt Fundația Bill & Melinda Gates și gigantul farmaceutic GlaxoSmithKline, care au inovat printr-o abordare de tip “laborator deschis“: astfel, Glaxo permite accesul oamenilor de știință din mediul academic sau guvernamental în noile sale centre de cercetare din Tres Cantos, în speranța descoperirii de noi antibiotice.
Din nefericire, Romania se afla pe primul loc in Europa (impreuna cu Portugalia) la infectiile cu stafilococul auriu (Staphylococcus Aureus) prezent pana la limita pericolului public in majoritatea spitalelor romanesti si in alte foarte multe locatii publice. Stafilococul aureu este o bacterie patogenă din familia Staphylococcus, care poate produce de la infecții supurative (gen furuncul) si pana la septicemii la om și animale.
Stafilococii pot produce un spectrum larg de infecții, a căror gravitate și localizare variază de la infecții superficiale ale pielii până la unele care pot fi mortale, ca de exemplu septicemia sau meningita. in funcție de capacitatea de a secreta o enzimă numită coagulază (care poate coagula plasma). Stafilococii se împart în coagulazo-negativi și coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se găsesc peste tot), făcând parte din flora normală a organismului, găsindu-se în orofaringe, tractul gastro-intestinal și uretra anterioară.
Dragi cititori, mare grija! Omenirea se afla intr-un stadiu post-antibiotică. Ne intoarcem la perioada in care numai un nivel de igiena ridicat ne poate salva.
***
Incendii digitale
Alt fenomen discutat in respectivul raport se numeste “Focul salbatic digital” (Digital Wildfire, eu ma voi folosi de terminologia mai simpla – incendiu digital), referirea expresa fiind legata de conectivitate prin retelele de socializare ca vehicol rulat pe diferite platforme interconectate prin internet si creerea unor incidente informatice care pot produce prejudicii enorme. Termenul folosit de raport este hyperconectivitate, termen mai nou inventat de canadienii Anabel Quan-Haase si Barry Wellman.
Hyperconectivitatea – Hyperconectivitatea descrie dependenta relatiilor persoana-la-persoana prin interfata persoana-la-aparat. Aceste relatii sunt viabile intr-o societate ce comunica prin retele computerizate interconectate si care se foloseste de email, mesaje directe (chat), telefoane, contact face-to-face virtual (skype) sau alte servicii facilitate de Web 2.0. Mentioneaza raportul:
Internetul rămâne un teritoriu neexplorat, cu o evoluție extrem de rapidă. Generatiile contemporane sunt capabile să comunice și să împărtășească informații instantaneu la o scară mai mare decât oricând în istoria omenirii. Retelele de socializare (social media) permit ca informația să se răspândească în jurul globului intr-o viteza la amețitore. În timp ce beneficiile sunt evidente și bine documentate, aceasta lumea virtuala hiperconectată permite, de asemenea, răspândirea rapidă de informații virale, la modul intenționat sau neintenționat înșelătoare sau provocatoare a unor consecințe grave.
Bazele de date create de voluntari – Wikipedia. Sansele ca fenomene de dezinformare masiva sau distribuirea unor informatii false sa se produca sunt exponential mai mari astăzi decât atunci când radioul 3310-2a fost introdus ca o noua tehnologie de comunicare. Radioul si mai apoi televiziunea au propus un canal de comunicare de la “unu la multi ” (“one to many”), în timp ce Internetul este perfectionarea acestei comunicari si transformarea ei intr-un model ” multi la multi ” (“many to many”). Care produce o propagare gigantica. Mentioneaza raportul:
Internetul are mecanisme de auto-corectare, Wikipedia o demonstrează. În timp ce oricine poate încărca informații false, o comunitatea de voluntari care lucreaza pentru Wikipedia le găsește și corectează erorile. Existența de scurtă durată de informații false pe site-ul Wikipedia este în general puțin probabilă să ducă la grave consecințe reale; cu toate acestea, nu este exclus ca zvonuri false se pot transforma in “virale” prin intermediul rețelelor sociale si ar putea avea un impact devastator înainte de corectarea lor.
Problema adevarata nu este aparitia unor astfel de “informatii”, ci chiar de corectare sau stergerea lor, care de multe ori declanseaza o sumedenie de teorii ale conspiratiei. Nu pot sa nu zambesc astazi cand imi aduc aminte de includerea lui Adrian Nastase in “list of notable Romani (romi) people”, bineinteles ca aceasta informatie a fost stearsa in cateva ore si i-a adus prejudicii mult mai mici decat “trofeul calitatii”.
Riscuri virale. Raportul aduce cateva exemple de prejudicii aduse unor persoane si institutii, care au suferit pierderi din cauza capacitatatii de a răspândi informatiile si ale unor virale la nivel global prin retelele de socializare. Câteva exemple:
- Atunci când un muzician care circulă pe United Airlines a facut o cerere de daune pentru o chitara stricata in cala de bagaje si neprimind aceste daune el a scris un cântec – ““United Breaks Guitars”, pe care l-a incarcat pe YouTube si care a fost vizualizat de peste 12 milioane de ori. Rezultatul a fost scaderea valorii actiunilor United Airlines cu 10%, scadere care a costat actionarii acestei firme 180 milioane USD.
- În noiembrie 2012, BBC a suferit o lovitură puternică de imagine din cauza unui prezentator iresponsabil, care i-a încurajat pe utilizatorii de Twitter să-l acuze în bloc de pedofilie pe un politician care se dovedise nevinovat. Identitatea a fost “anuntata” pe Twitter si raspandita cu 10.000 de tweet-uri sau re-tweet-uri. In imposibilitatea de a-i da in judecata pe toti cei care au propagat aceasta informatie falsa, politicianul respectiv a primit daune de 180 de mii de lire sterline de la BBC, mult prea putin fata de prejudiciul pe care l-a avut.
- Existenta pe YouTube a unui videoclip intitulat “Inocenta musulmanilor”, încărcat de o persoană privată în Statele Unite a declansat revolte in Orientul Mijlociu. Aceste revolte au costat peste 50 vieti omenesti, inclusiv cele ale Ambasadorului american din Libia.
“Astroturfing”, umor, “trolling” si sursele neidentificabile
Intotdeauna exista o posibilitate ca un “incendiu digital” sa începa accidental, exista de asemenea posibilitatea ca actiunea de dezinformare să fie în mod deliberat pregatita si propagata de cei care pot obtine un beneficiu material.
Câteva exemple:
- În politică, practica de a crea impresia falsă a unei miscari spontane (grass-root) se poate transforma in “astroturfing” (gazon artificial). În timpul alegerilor din statul Massachusetts din 2009, alegeri pentru Senatul American, a fost creata o retea falsa pe Twitter, retea care raspandea cu mult succes link-uri la un site care promova injurii si “dovezi” legate de lipsa de integritate a unor candidati.
- Twitt-uri false au reusit sa influenteze preturile unor marfuri cu ajutorul raspandirii unor informatii false. În iulie 2012, pretul barilului de petrol a crescut cu peste un dolar, doar pentru un cont care pretinde că apartine ministrul rus de interne si care a postat că presedintele sirian, Bashar al-Assad, a fost „ucis sau grav rănit“.
- În luna octombrie 2012, actiunile Google au fost oprite de la tranzactionarea pe NASDAQ, după ce un jurnalist a făcut rost de raportul anual al corporatiei si l-a raspandit prin FB; cifrele fiind sub asteptări au dus la prăbusirea capitalizării de piată a Google cu 22 de miliarde de dolari.
De multe ori pseudo-informatii umoristice pot fi preluate serios si transformate in stiri “rasunatoare”. În octombrie 2012, agentia de stiri oficială a Iranului a preluat o “stire” care îsi avea originea pe site-ul satiric american “The Onion”, care sustinea că sondaje de opinie au demonstrat ca Mahmoud Ahmadinejad este mai popular decât Barack Obama in randul americanilor albi din zonele rurale. Imi inchipui ce s-ar intampla in cazul cand Kamikaze sau Academia Catzavencu ar avea rubrici internationale.
Cele cinci pagini din acest sectiune, care apartine raportului numit “Cele mai mari riscuri din 2013“, nu contin nici pe departe multe din riscurile mentionate in bibliografia alaturata raportului (majoritatea poate fi citita on-line), care este intr-adevar alarmanta.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
