Robustetea sistemelor scade. Ce este de facut? (I)

de Daniel Daianu, prof. univ. SNSPA     HotNews.ro
Miercuri, 9 ianuarie 2013, 4:25 Actualitate | Opinii


Daniel Daianu
Foto: Agerpres
Cum am putea defini robustetea (rezilienta ) unui sistem habitat uman (social), care include o componenta infrastructurala si tehnologica cu grad de complexitate inalt? Sunt de mentionat cateva trasaturi intre care: existenta rezervelor (redundanta pozitiva), care faciliteaza amortizarea socurilor; flexibilitate, capacitate de corectie/ajustare a dezechilibrelor;  mentinerea coeziunii sociale, a tesutului social; acestea depind de capitalul social (cum l-a definit Robert Putnam) si politic, de institutii ale dialogului social si politic care sa permita negocieri si ajungerea la compromisuri (mai ales in democratii).

Tot ca trasaturi as mai adauga: performanta economica ce asigura sustenabilitate si nu in cele din urma, o capacitate de adaptare, auto-organizare si invatare, care ar permite dezvoltarea de “anti-corpi”  si amortizori la socuri previzibile si imprevizibile. Ceea ce Ilya Prigogine a numit “structuri disipative” ajuta sistemele sa reziste la socuri.

Supozitia din titlu este porneste de la manunchiul de crize ce a cuprins lumea, la sumedenia de eveimente extreme. Suntem prinsi intr-un vortex al bifurcatiilor. Ce poate mira este ca o criza financiara profunda afecteaza sever zone puternic dezvoltate (industrializate), care sunt prezumate a beneficia de alcatuiri institutionale solide. Ne confruntam cu cea mai grava criza financiara/economica de la Marea Depresiune, din secolul trecut; economii nationale sunt stresate din punct de vedere social, ceea ce se vede in tensiuni, care ating si procesul politic (ex: blocaje ale institutiilor de dialog/negociere/decizie publica, derapaje extremiste in viata politica din democratii mature, accente exacerbate de sovinism si xenofobie).

  • 1. Introducere: robustetea sistemelor “sub asediu”
Schimbarea de clima indica dereglari in relatia omului cu natura. Aici trebuie sa mentionam sirul de fenomene extreme, a caror proliferare invalideaza chiar perceperea lor ca evenimente extreme, rare (tail events/lebede negre, cum le-a numit Nassim Taleb, 2006).  

Putem extrage o ipoteza de lucru: desi avem informatie tot mai multa, suntem beneficiari ai unor castiguri stiintifice si tehnologice noi importante, nu automat avem  o capacitate cognitiva si capabilitati superioare de a raspunde la socuri, la provocari. Mai jos este examinata aceasta ipoteza si sunt schitate cai de actiune pentru a intari robustetea sistemelor.

  • 2. Socuri: conventionale si non-conventionale

Socuri conventionale si neconventionale s-au inmultit, ceea ce pune la grea incercare robustetea sistemelor sociale (economice) si tehnologice. O criza economica grava erodeaza sisteme sociale, tot astfel un dezastru natural testeaza robustetea, rezilienta unei infrastructuri de baza/tehnologice.

Criza financiara/economica actuala echivaleaza, ca impact, cu un razboi in timp de pace ; ea a marit datorii publice in mod substantial. In UE datoriile agregate ale guvernelor au crescut cu cca. 40% dupa 2008. Datoriile sectorului privat sunt la multiplu in raport cu PIB-ul cumulat al UE. In SUA datoria publica era peste 100% din PIB in 2012.  Potentialul de crestere economica este estimat a fi fost injumatatit de criza in statele industrializate; pentru UE media a scazut de la 2-2,5% la 1-1,5%. In cazul Romaniei se poate estima un potential de crestere economica de 2-2,5% acum, fata de aproximativ 5% in anii precriza.

Complicatii apar cand magnitudinea si natura socurilor gasesc nepregatite, sau insuficient pregatite sistemele. De exemplu, multi decidenti nu au intuit, constientizat, anvergura crizei financiare. Este chiar straniu ca lideri europeni vorbeau despre “robustetea” economiilor lor in raport cu ce observau ca se intampla (in 2008) peste Ocean; nu au realizat ca aceleasi vicii structurale erau detectabile si in sistemul financiar european. Zona euro este un caz ce ofera numeroase invataminte. Necazurile ei, dincolo de efectele crizei financiare, se leaga de un design gresit si politici defectuoase, care s-au concretizat intr-o arie monetara lipsita de robustete . Este de vazut daca Uniunea Bancara reprezinta calea definitiva de iesire din impas. Oricum, ce a facut BCE la finele lui 2011 si in 2012, ca iprumutator de ultima instanta (lender of last resort) a salvat practic zona euro, cel putin pana acum.

Katrina, ca si scurgerile de titei cauzate de instalatii defecte (defectuoase) ale British Petroleum in Golful Mexic, dezastrul de la Fukushima si alte evenimente similare au aratat ca nu exista tehnologie infailibila, ca decizii eronate se impletesc cu vulnerabilitati tehnice.

Socurile, conventionale si non-conventionale, incordeaza, streseaza sistemele. Chiar si cand exista dispozitive de amortizare, cand rezerve sunt considerabile, stresul este vizibil. In cele mai nefericite cazuri apare dezordine, se manifesta incapacitatea de ajustare, apar dezechilibre (precum imbalante externe mari, nesustenabile) ce pot cauza colaps economic si nu numai.

Robustetea (rezilienta) sistemului are de ce sa fie tema de interes pentru expertii in stiinte sociale ca si pentru cei ce examineaza angrenaje tehnologice. Expertii in probleme de securitate nationala au de ce sa fie interesati in cel mai inalt grad de aceasta chestiune, inclusiv din perspectiva amenintarilor de tip nou, gen “atacuri si conflicte informatice” (cyberfare). Cand economia pierde din vitalitate, cand slabeste, robustetea se deterioreaza. Criza din zona euro, deficitul de coordonare in Europa (UE) in domeniul apararii, al inzestrarii militare, reprezinta minusuri importante, care se simt in cadrul NATO . Un alt exemplu relevant: esecul in renegocierea functionarii concernului industrial EADS exprima trainicia intereselor nationale, in dauna celor “comunitare”.  

Raspunsul la amenintari testeaza virtutile statelor democratice in raport cu capitalismul de tip autoritarist. Sistemele autoritariste, desi pot mobiliza resurse pe scara larga se simt vulnerabile la circulatia libera a informatiei; ele incearca sa limiteze informatia pe internet prin diverse filtre(firewalls) -- ma refer la tari arabe si asiatice (China de exemplu).

  • 3. De ce scade robustetea (rezilienta)?

De ce scade robustetea (rezilienta) sistemelor?
-conectivitatea (cresterea gradului de inter-conectare) a lovit robustatea (rezilienta) in masura in care efectele de contagiune (contaminare) cresc in intensitate fara a exista instrumente de stavilire. Epidemiile se raspandesc mult mai repede in conditiile circulatiei intense a oamenilor si marfurilor si cand mijloace de control sunt ineficace.
- noi tehnologii informationale si comunicationale cresc vulnerabilitatea sistemelor informatice care sunt cu un pas in urma in a se apara de virusare, de accesare neingaduita (hackers).

- in domeniul financiar, interconectarea pietelor si aparitia de produse “toxice’ ca si accentul pus de diverse institutii pe trading (speculatie) au marit exponential riscuri sistemice. Andrew Haldane, director de cercetare la Banca Angliei, a subliniat ca evolutia sistemului financiar in tarile avansate economic, in ultimele decenii (prin spargerea “peretilor chinezesti” intre diverse activitati, renuntarea la legislatia Glass Steagal in SUA, Big Bang-ul in Marea Britanie in 1986), “a diminuat robustetea economiilor”. Si Alexander Lamfalussy, eminenta cenusie in lumea finantelor, a anticipat aceasta situatie. O logica pe termen scurt, care ignora riscuri sistemice, conduita unor banci centrale ca si o cosmologie simplificatoare au favorizat o evolutie nefasta. Asa s-a grabit formarea de premize pentru o criza fara egal dupa Marea Depresiune, care a reclamat interventia guvernelor si a bancilor centrale pentru a evita prabusirea economiilor –un deznodamant care ar fi condus la generalizarea somajului de doua cifre, la caderi de productie masive (nota bene: sunt tari europene unde somajul a trecut de 25% in 2012). Acolo unde somajul structural atinge doua cifre situatia sociala poate deveni exploziva (o mare parte din forta de munca nefiind adaptata la o piata mult schimbata ).

- procesul de globalizare, negestionat, a fragilizat, vulnerabilizat sisteme, chiar in tari dezvoltate. Nici cele mai performante economii mature nu pot amortiza eficace socuri create de concurenta tarilor ce asimilieaza tehnologii avansate si care poseda forta de munca ieftina. Germania este superperformnata ca aparat industrial, dar ii va fi tot mai greu sa faca fata ascensiunii industriale a Asiei.  Viteza de inrautatire a situatiei depinde de ce se intampla in zona euro. Dinamica avantajelor comparative nu ii face pe toti castigatori in spatiul global, unde jocurile sunt adesea cu suma nula.

- criza a reliefat, sau a scos la iveala vulnerabilitati. Sistemele (economiile) care au dependente excesive de structuri ce provoaca socuri sufera mai mult. Sisteme cu structuri de productie ce depind considerabil de cateva sectoare sunt mai putin robuste. Si structura capitalului atras conteaza –daca este imprumutat, sau este sub forma de investitii directe. Acestea din urma difera ca impact in functie de robustetea entitatilor, a economiilor de unde provin. De exemplu, prezenta bancilor scandinave (suedeze, finlandeze) in tarile baltice prezinta atuuri fata de prezenta bancilor elene in Bulgaria si Romania, in alte tari din Sud-estul Europei .
- asezarea geografica joaca si ea un rol, dupa cum sugereaza observatia de mai sus; proximitatea de sisteme robuste ajuta. Cu cat exista o mare mare compatibilitate structurala cu un sistem robust cu atat mai mari sunt avantajele apropierii geografice pentru sisteme de dimensiune mai mica.

- sub-investitii in infrastructura de baza si insuficienta rezervelor, inclusiv in tari dezvoltate economic (constatare facuta de Michael Spence, laureat al premiului Nobel pentru economie).
- sub-investitii au fost si in sistemele educationale.
- robustetea sistemelor a scazut si pentru ca politici publice au neglijat relatia intre dinamica economica si distributia veniturilor. Studii ale OCDE, FMI subliniaza cresterea inegalitatilor in tari industrializate in ultimele decenii, care a inrautatit coeziunea sociala. Aceasta evolutie este de judecat in corelatie cu efectele crizei economice si financiare. Inegalitatea de venituri, cum remarca Fukuyama, face parte din miscarea economiei de piata; esential insa este ca “sanse egale” sa existe, pentru a prezerva legitimitatea sistemului (2011, p.9)

- se manifesta un trade-off de luat aminte. Pe de o parte criza ca si evolutii anterioare (inclusiv de ordin demografic) au erodat resursele statului social (asistential), ceea ce necesita ajustari, o reforma a sistemului de asigurari sociale (dar nu demantelarea statului social, cum cer unii). Pe de alta parte, daca aceste corectii se fac brutal, in mod necugetat, ele micsoreaza capacitatea unor institutii de dialog si compromis, care asigura echilibrul social, homeostaza sistemului/robustetea sa (Dani Rodrik evidentiaza importanta acestor institutii cu functie de “asigurare sociala” impotriva riscurilor).

- complexitatea poate diminua robustetea sistemelor. Daca acestea din urma nu se adaptateaza rapid, nu au capacitate de auto-organizare si de invatare adecvata (structuri disipative eficace) apar fisuri, vulnerabilitati noi. Complexitatea poate sfida capacitatea indivizilor si organizatiilor de a-i face fata. Asa s-a intamplat in industrial financiara, care a devenit tot mai mult un black-box...frecvent chiar pentru oameni din interior. Scaderea robustetii se vede la nivelul institutiilor financiare individuale, unde “regulile de conformare”, mecanismele de prudentialitate interne s-au dovedit inadecvate. Anticipand remarc ca solutia aici ar fi revenirea la un sistem mai simplu, mai “prietenos” pentru utilizatori, ceea ce implica regementari si supraveghere corespunzatoare. Altminteri, homeostaza (echilibrul dinamic) al sistemului ar fi tot mai in deriva, cu avarii mari.

- in fine, demografia poate afecta negativ robustetea; o depopulare masiva (migratie) loveste echilibrul intre generatii, intre categorii profesionale, iar “fuga creierelor” (brain drain) deterioraza stocul de capital uman de inalta calificare ca si capacitatea sa de reinnoire. Migratia poate usura problema somajului, dar costurile nete pe termen lung sunt mai probabile pentru sistem.

In Romania robustetea sistemului a fost testata de-a lungul anilor de socuri cauzate de inundatii mari (ale caror efecte sunt accentuate de deforestari si indiguiri precare). Subinvestitiile in educatie, in infrastructura sunt alte slabiciuni majore, care afecteaza robustetea sistemului economic autohton. Politici inadecvate ca si reguli ale jocului in UE au favorizat aparitia de dezechilibre externe mari (de doua cifre) in deceniul trecut, ce au obligat la corectii dureroase in conditiile inghetarii pietelor financiare. Exista si o insuficienta orientare a resurselor spre productia de bunuri si servicii exportabile si care pot acoperi nevoile interne (tradables). Agricultura este subdezvoltata tara importand masiv alimente de baza; dependenta PIB-ului (a recoltelor agricole) de conditii meteo este graitoare in acest sens. Slabiciunea institutiilor este o trasatura a functionarii societatii romanesti, care ii afecteaza performanta economica.

N.Red. O coincidenta interesanta face ca tema aleasa de prof Daianu sa fie si subiectul principal al dezbaterilor de la finalul acestei luni de la WEF (Davos)






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2122 vizualizari

  • +4 (6 voturi)    
    Platitudini (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 8:02)

    Perseu [utilizator]

    Domnul Daianu spune platitudini de cca 20 de ani. Intre timp a devenit un batranel simpatic
    • +4 (6 voturi)    
      platitudini ocolitoare..... (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 10:00)

      translativus [utilizator] i-a raspuns lui Perseu

      .....in care nu se sufla o vorba despre adevar.
      Robustetea sistemului politic parlamentar este in declin iar sistemul se va prabusi tocmai din cauza legilor care stau la baza acestui sistem si care au permis dezvoltarea unei clase politice dominata de escroci, mincinosi si infractori, care isi urmaresc doar propriile interese prin incalcarea obraznica si flagranta a intereselor cetatenesti.
      Ironia face ca insasi aceasta clasa politica perversa, sapa la temelia sistemului politic pe care il paraziteaza, inconstienta fiind de iminenta lui prabusire.
      Sunt curios daca se va trage vreo concluzie la Davos, dat fiind faptul ca la intrunire vor lua parte tot oameni ai sistemului, care vor avea grije sa ocoleasca adevarul, adica anacronismul sistemului politic parlamentar din care ei insisi fac parte.
      Daca nu se vor lua masuri pentru inlocuirea pe cale pasnica a acestui sistem politic dusmanos, acesta se va prabusi peste noi si din haosul creat se vor naste dictaturi sangeroase care ne vor arunca iarasi in bezna totalitarismului.
      Inca mai avem timp !!
      • +3 (3 voturi)    
        Platitudini savante ... (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 12:18)

        Perseu [utilizator] i-a raspuns lui translativus

        am vrut sa spun.
        • 0 (2 voturi)    
          savante sau nu...... (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 12:59)

          translativus [utilizator] i-a raspuns lui Perseu

          .....platitudinile respective, daca sunt lipsite de o minima actiune, nu vor ajunge niciodata exceptionale iar intelectualii pervertiti de sistemul muribund vor sfarsi intr-o desavarsita uitare.
          Poate ca aceasta nici nu conteaza pentru ei daca li se asigura biata imbucatura zilnica, aruncata in scarba de cine stie ce incult ajuns la putere.
  • +1 (5 voturi)    
    Plagiat (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 9:55)

    SRA [utilizator]

    Cum poti crede impresiile acestui speculator, mai precis a unui individ care doreste sa se inavuteasca fara munca prin sarlatenie si specula !!!

    Cum poti avea incredere acestui individ care este consultant de un plagiator!!!

    Cum poti avea incredere in acest ins care a fost securist si are o mentalitate de informator !!!

    Acest type nu are ce cauta in MEDIA
  • +2 (2 voturi)    
    Plagiat (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 10:00)

    SRA [utilizator]

    Consultati,

    http://www.persee.fr/web/revues/home/prescript/article/ecofi_0987-3368_2003_num_72_3_4880

    http://www.banque-france.fr/fileadmin/user_upload/banque_de_france/archipel/publications/bdf_rsf/etudes_bdf_rsf/bdf_rsf_05_etu_4.pdf

    http://eavr.u-strasbg.fr/~laroche/student/MasterISTI/TranspRob.pdf
  • +1 (1 vot)    
    teoria (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 13:19)

    lucis [utilizator]

    analiza sistemica a complexelor economico-sociale nu are, din pacate, nici o legatura cu realitatea politico-economica din Romania; au spus-o si comentatorii dinainte cu cuvintele si obsesiile lor securiste. Necazul este ca in Romania s-a instalat confortabil sleahta de politruci si securisti de nadejde, cu progeniturile lor, care sufoca tzara din 1990,si care nu respecta absolut nici o regula morala sau de bun simt. Pentru ei Romania este o tzara africana care trebuie chelita de resurse pentru umflarea burdihanuliu propriu. Sistemul in Romania este o buba imensa la care participa toata populatia strins unita linga alesii lor de la care asteapta firimituri. Pina la urma ori crapa buba ori moare calul.Cine mai are timp de trait sa plece unde-or vedea cu ochii.
    • +2 (2 voturi)    
      mda (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 13:39)

      Xorciser [utilizator] i-a raspuns lui lucis

      In limbaj mai "savant" vrei sa spui ca sistemul este imprevizibil.

      Sau in limbaj mai colocvial, ca sistemul e mic si usor controlabil (adica sensibil la stresori de intensitate mica). Adica e fragil. Adica exact ce zice si Daianu... :)
      • 0 (0 voturi)    
        exact (Miercuri, 9 ianuarie 2013, 15:51)

        lucis [utilizator] i-a raspuns lui Xorciser

        prin '90 un mare inginer electronist de la Baneasa, Vatasescu, ajuns un ministru al economiei nevinovat (pt vreo 2 luni ), aparea la tv explicind cum modeleaza el dinamica unui sistem economic-social, pe care apoi il testeaza simulnd o perturbatie si masurindu-i evolutia parametrilor de stare pt a afla cum sa-l controleze (guverneze). In buba de care vorbim (sistem mic si usor de perturbat/controlat) problemele sunt 2
        1 nu exista model matematic care sa-l descrie
        2 el insusi este format din permanente actiuni perturbatoare interne. Fata de acestea perturbatiile externe (clima, fuga istetilor etc..) sunt doar bomboana pe coliva.
        Sa vedem totusi partea plina din pahar: 60% din mamaliga ar putea sa explodeze. Cind si cum Dumnezeu stie.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by