Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Clonarea articolelor prin auto-plagiat. Cazul Mihnea Costoiu, ministrul desemnat al Cercetarii

de Alexandru Toma Patrascu     Contributors.ro
Joi, 20 decembrie 2012, 14:44 Actualitate | Opinii


Toma Patrascu
Foto: Arhiva personala

Finantarea pentru proiectele de cercetare se acorda in urma unei evaluari, iar unul din criteriile importante este “valoarea cercetarilor”; se urmareste “originalitatea rezultatelor, impactul […] si relevanta”.[1] La rindul sau, impactul se masoara, de obicei, cu ajutorul indicelui de impact ISI; in esenta se urmareste gradul in care un articol al cercetatorului in cauza este citat in lucrarile altor autori.[2]

Si asa incepe goana dupa reviste cotate ISI… Pe scurt, cu cit ai mai multe articole aparute in astfel de publicatii, cu atit mai bine – avansezi in grad (didactic sau de cercetare), obtii mai usor finantari etc.

Si daca nu prea ai ce publica, ce faci? Si daca lucrarile tale sint banale, cum te descurci?

O solutie este sa cauti reviste mai de mina a doua, a treia sau a saptea, dispuse sa te publice; o alta, sa-ti clonezi articolele astfel incit sa para ca publici din greu. Chiar daca revista in care ai aparut are un coeficient de impact foarte mic, macar poti sa-ti populezi, cu mindrie, in CV rubrica “Lucrări publicate în reviste cotate ISI”.

Nu sint boli exclusiv romanesti; se intilnesc pretutindeni.

Si asa ajungem la auto-plagiat. Ce-i asta? Ne lamureste rapid site-ul Bibliotecii Institutului National de Medicina din Statele Unite:

Self-plagiarism, also known as recycling fraud, occurs when an author reuses text in subsequent writings without attributing the previous publication.”[3]

sau, in traducere:

Auto-plagiatul, cunoscut si drept frauda de reciclare, apare atunci cind un autor refoloseste un text in lucrari ulterioare fara citarea publicatiei anterioare [s.n.]

La o rapida trecere in revista a CV-ului dlui. Mihnea Costoiu, actualul rector al Universitatii Politehnice Bucuresti si nominalizat pentru functia de Ministru al Cercetarii, ies in evidenta, printre (putinele) articole publicate in reviste cotate ISI, doua, cu titlu foarte asemanator, publicate cam de aceeasi oameni, in aceeasi revista (!), la aceeasi data (!):

ADAMESCU D., COSTOIU M., COROCAESCU M., PLESU V., IANCU P., ARSENE C., TALPUS M.

Integrated Software Application for University Management of Material Resources, Source:

PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 493 – 498, DOI: 10.3303/CET1021083, ISSN: 1974‐9791, ISBN: 978‐88‐95608‐05‐1, (2010)

si

COSTOIU M., ADAMESCU D., SVASTA M., NICOLA S., PLESU V., IANCU P., ALESINCU H.,

TAPU A., TALPUS M., ‐ Integrated Software Application for University Research Management,

Source: PRES 2010: 13th International Conference on Process Integration, Modelling and Optimisation for Energy Saving and Pollution Reduction, Book Series: Chemical Engineering Transactions, vol 21, pp 1069 – 1074, DOI: 10.3303/CET1021179, ISSN: 1974‐9791, ISBN: 978‐88‐95608‐05‐1, (2010);

Comparind cele doua articole[4][5] descoperim fragmente importante, identice sau aproape identice, fara mentionarea referintei!

Textele, cu toate micile refrazari, sint virtual identice; la fel diagramele, desi redesenate, prezinta o structura identica (in prima imagine) sau foarte similara (in cea de-a doua) in ambele articole.

Cit de grav este? De acord, auto-plagiatul nu e nici pe departe la fel de incriminabil ca plagierea altui autor. Cu toate acestea, ridica probleme etice importante. Lucrarile cotate ISI conteaza in cariera, atit la promovare cit si la atragerea de finantari; a scoate articole pe banda rulanta prin clonarea unor texte mai vechi e problematica.

Si mai problematica este aceasta situatie in conditiile in care cel in cauza nu este un simplu cercetator. Dl. Costoiu are deja o pozitie publica importanta in calitate de rector al principalei universitati tehnice din tara, iar acum a fost nominalizat pentru portofoliul Cercetarii.

Mai mult, ridica foarte mari semne de intrebare calitatea cercetarilor publicate de domnia sa. In opinia mea, cele doua articole mentionate mai sus nici macar nu se pot califica drept cercetare stiintifica! Cele doua articole prezinta (suficient de prost si de superficial) implementarea unui sistem informatic ERP (Enterprise Resource Planning); unde este caracterul de noutate, unde este originalitatea? Daca asta e cercetare stiintifica, atunci cei care lucreaza zi de zi la SAP, Navision[6] sau Oracle, cu sute de implementari la activ, ce fac? Cercetare de Nobel? Un nou Manhattan Project?



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















2461 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by