România are 589 (!) de noi parlamentari, dintre care 395 ai struţo-cămilei învingătoare USL. În mod previzibil, media şi comentatorii favorabili învinşilor – ARD are numai 80 de parlamentari – caută, în general pe un ton apocaliptic şi ocazional isteric, explicaţii şi vinovaţi. Majoritatea învinşilor îşi scrutează cu intensitate şireturile, iar învingătorii mimează – prost – o superioritate magnanimă. Din păcate ceea ce lipseşte cu desăvârşire din acest peisaj este logica şi realismul care derivă din înţelegerea şi acceptarea realităţii. În baza efortului depus în ultimii doi ani pentru crearea unei opţiuni politice noi, fundamentată pe principiile competenţei şi integrităţii în viaţa publică, îmi permit să fac o serie de observaţii despre realitatea electorală la sfârşitul anului 2012:
1. „4.4 milioane de votanţi ai USL determină soarta a 21 de milioane de cetăţeni români.” Prezenţa la vot de 41% a fost mai mare ca la parlamentarele din 2008 şi reprezentativă din punct de vedere statistic. Interesantă într-adevăr este destinaţia a 3 milioane de voturi până la cifra oficială (neajustată pentru fraudă) de voturi DA exprimate la referendumul din Iulie 2012. Dar acesta este alt subiect. Ceea ce vreau să subliniez este că victoria USL nu poate fi explicată de o dimensiune redusă şi deci nereprezentativă a eşantionului electoral. Încă o observaţie: dacă ar fi funcţionat uninominalul pur, ADR ar fi avut un singur deputat şi un singur senator.
2. „Poporul e de vină.” Aproximativ aceeaşi alegători l-au votat pe Constantinescu în 1996, pe Băsescu în 2004 şi 2009 şi au făcut din PDL cel mai mare partid la parlamentarele din 2008. Tot aceeaşi alegători au sancţionat incompetenţa CDR în 2000 şi a PDL în 2012. Şi vor sancţiona prompt în viitorul nu prea îndepărtat incompetenţa, aroganţa şi inevitabila corupţie a USL. Poporul este aşa cum este, nici mai bun şi nici mai prost decât altele comparabile din punct de vedere socio-economic, şi evoluează lent, în timp. Orice politician care aspiră la relevanţă trebuie să accepte „materialul de lucru” sau să îşi caute alt popor (o alternativă perfect raţională de altfel).
3. „Parlamentul infractorilor şi beizadelelor” – o variantă a ideii de mai sus. Poporul nu a votat iraţional şi iresponsabil, ci împotriva PDL şi nu neapărat pentru candidaţii dubioşi şi penali ai USL. Ceea ce nu este de mirare având în vedere că nici ARD şi nici PDL nu au avut programe economice serioase, iar intenţia de a discuta astfel de subiecte a fost mimată fără entuziasm. În plus, campania electorală a ARD a fost slabă şi a degenerat într-o „competiţie” a personajelor negative: Blaga – Videanu – Udrea – Anastase versus Ponta – Antonescu – Dragnea – Voiculescu. Ceea ce este cu adevărat regretabil este legitimarea democratică a lui Dan Voiculescu în dauna curajoasei candidaturi a lui Iulian Crăciun.
4. „Poporul a votat stânga în detrimentul dreptei.” PSD nu este un partid de stânga. PNL nu este un partid de dreapta. PC nu este un partid conservator. Tocmai de aceea struţo-cămila USL trăieşte şi prosperă. Iniţialele şi ideologia sunt irelevante în polica românească post-decembristă, construită aproape exclusiv pe interese economice. Alegătorii ştiu acest lucru. Puţini îşi fac iluzii că PSD, care este corupt şi coruptibil genetic, va fi un administrator corect şi eficient al banului public. Şi totuşi alegătorii au considerat USL un rău mai mic decât ARD, în principal din cauza principiului lipitorii. Din când în când, când devine prea plină de sânge, lipitoarea trebuie dezlipită cu orice preţ de victimă, deşi aceasta ştie că va fi parazitată rapid de una nouă. ARD a pierdut alegerile nu din cauza idelogiei de dreapta, ci pentru că PDL a capatat apucaturile PSD-ului cât a fost la guvernare şi doar a mimat ulterior – enervant şi sfidător de prost – pocăinţa şi reforma.
5. „Măsurile de austeritate din 2010 au fost juste şi curajoase, au salvat România şi au cauzat scăderea popularităţii PDL.” Un mit pe cât de fals pe atât de mediatizat de PDL. Reducerea salariilor bugetarilor în 2010, urmată de ridicarea abruptă a TVA-ului, au fost măsuri disperate izvorâte din incompetenţa şi lipsa de imaginaţie a guvernelor PDL. Înainte de a fi reduse, salariile şi pensiile fuseseră majorate într-un ritm nesustenabil (şi iniţial aprobate cu seninătate de Preşedintele Băsescu) în anii precedenţi. Găurile cu dedicaţie din cota unică au privat bugetul de stat de miliarde de euro în anii de creştere economică. Evaziunea fiscală tolerată (dacă nu de-a dreptul organizată) de ANAF a costat şi ea câteva miliarde de euro. Ajustarea bugetară brutală, făcută fără nici un fel de plan şi comunicată cu o aroganţă superioară ar fi putut fi evitată. Empatia şi umilinţa care ar fi îndulcit şocul ajustării a lipsit cu desăvârşire şi alegătorii au rămas în memorie doar cu imaginea dnei Udrea în pantofi cu toc şi legănând o geantă designer.
6. „Maşina de vot a PDL condusă abil de dl Videanu va fi locomotiva ARD.” Un alt mit expus cu cruzime de realitate. Pentru ARD au votat 1.2 milioane de oameni, comparat cu 2.2 milioane de voturi pentru PDL la localele din Iunie 2012. Proiectul ARD a fost compromis din clipa în care liderii PDL şi FC şi-au bătut joc cu cinism de comisia de etică condusă de dna Macovei. 87 din cei 100 de candidaţi respinşi de dna Macovei şi dl Greceanu (Noua Republică) s-au regăsit în final pe listele candidaţilor. Sloganul „75% oameni noi” a fost în realitate „la vremuri noi tot noi” şi perceput ca o farsă de prost gust de către alegători. Puţinele figuri noi reprezentative au fost, cu rare excepţii, plasate în colegii marginale sau fără nicio legătură cu candidatul respectiv. Observaţi lista „noilor” parlamentari ARD: Anastase, Blaga, Boureanu, Udrea, Olteanu şamd. ARD a fost o mare „ţeapă” trasă de PDL susţinătorilor şi aliaţilor reticenţi şi aşa se explică în mare parte şi cum s-au pierdut 1 milion de voturi.
Alegerile au fost câştigate comprehensiv de USL din cauza corupţiei, incompetenţei şi cinismului PDL. Oamenii competenţi şi integri care s-au alăturat de nevoie şi cu bună credinţă ARD au fost lăsaţi cu ochii în soare.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
