Articol semnat de Connie Hedegaard, comisarul UE pentru combaterea schimbărilor climatice
Vara care tocmai s-a încheiat a fost, din nou, plină de vești despre fenomene meteorologice extreme de o amploare și o gravitate nemaiîntâlnite. Iată unele dintre cele mai grave: a fost unul dintre cei mai calzi ani înregistrați vreodată în SUA, s-au înregistrat temperaturi ridicate record în centrul și estul Europei, a fost cea mai ploioasă vară în Marea Britanie, au fost raportate cele mai abundente ploi în nordul Indiei și în Filipine, precum și cele mai puternice secete în SUA și în estul Africii.
Pe scurt, schimbările climatice și condițiile meteorologice extreme nu țin de un viitor îndepărtat. Odinioară manifestări izolate, episoadele meteorologice extreme par a se transforma acum într-o nouă normalitate. Condițiile meteorologice extreme nu mai sunt în prezent atât de extreme. Valurile de căldură, inundațiile, secetele și incendiile devastatoare sunt noua realitate a unei lumi în continuă încălzire.
- Este comisarul UE pentru combaterea schimbărilor climatice, fiind numita in functie in februarie 2010.
- In 1984, la doar 23 de ani, a devenit parlamentar din partea Partidului Conservator danez.
- In 1990 a renuntat temporar la politica si a devenit jurnalist la ziarul Berlingske Tidende.
- In august 2004 a fost numita ministru al Mediului in Danemarca
Carte de Vizita Connie Hedegaard
Iar această situație nu ar trebui să ne surprindă. Oamenii de știință ne avertizează de mulți ani că, pe măsură ce planeta se încălzește, va trebui să facem față unor condiții meteorologice mai severe, mai schimbătoare, mai imprevizibile.
Sunt din ce în ce mai multe dovezi că încălzirea cauzată de oameni accentuează la extrem efectele încălzirii normale. Valurile de căldură durează tot mai mult și sunt tot mai frecvente. În prezent, unele părți ale Europei sunt afectate de grave deficite de apă, alte părți ale continentului confruntându-se în același timp cu precipitații care provoacă inundații și pierderea tot mai multor recolte.
Deși nu toate fenomenele meteorologice extreme pot fi puse pe seama schimbărilor climatice, oamenii de știință sunt acum mult mai siguri că anumite fenomene meteorologice pot fi puse pe seama acestora. Să luăm, spre exemplu, cazul temperaturilor foarte ridicate din luna noiembrie a anului trecut din Marea Britanie, aflate pe locul al doilea în topul celor mai mari temperaturi înregistrate. Cercetătorii afirmă că probabilitatea ca acest fenomen să fi fost cauzat de schimbările climatice depășește de cel puțin 60 de ori probabilitatea ca la baza fenomenului să se fi aflat variațiile naturale ale sistemelor climatice ale planetei.
Vara care tocmai a trecut s-a încadrat în tendința generală. Iar oamenii de știință confirmă faptul că astfel de veri fierbinți vor fi tot mai frecvente în anii care urmează.
„Până și unor oameni ca mine le vine greu să creadă că schimbările climatice se manifestă într-adevăr ca în cele mai de temut scenarii ale noastre”, a afirmat recent un climatolog, când sateliții NASA au arătat că banchiza arctică se află la cel mai scăzut nivel înregistrat. „Situația începe să-mi dea fiori, drept să spun.”
Topirea ghețurilor din Groenlanda, înregistrată în luna iulie, este un alt exemplu de situație climatică extremă, datele oferite de sateliți arătând că aproximativ 97% din suprafața acoperită cu un strat de gheață masivă era în curs de topire. „Era o stare de fapt sau era vorba de date eronate?” a întrebat un om de știință al NASA. Din păcate, datele erau corecte.
Toate aceste știri despre depășirea unor recorduri arată că degradarea climei la nivel global se petrece mult mai rapid decât se așteptaseră cei mai mulți oameni de știință. Schimbările climatice sunt în curs, exacerbând o întreagă serie de alte probleme globale, sporind instabilitatea unei lumi deja instabile.
Unii ar putea întreba: dar nu este prea costisitor să investim într-o lume cu emisii reduse de carbon? Ei bine, da, costă. Dar este costisitor și să nu schimbăm nimic. Ar fi greșit să credem că menținerea status-quo-ului este opțiunea ieftină. Nu este. Din contră, este foarte scumpă. Un singur exemplu: luna aceasta, după ce, din cauza secetelor accentuate din SUA, Rusia și Ucraina, prețurile alimentelor au atins niveluri record, Banca Mondială a emis un avertisment privind foametea la nivel mondial. Potrivit Băncii Mondiale, prețurile pentru porumb și sorg au crescut cu 113% și, respectiv, cu 200%, pe anumite piețe din Mozambic și din Sudan! Acest tip de costuri este adesea ignorat.
Mediul de afaceri știe prea bine cu ce pierderi financiare se confruntă din cauza condițiilor meteorologice extreme. Seceta din această vară din SUA a devastat culturile de porumb și de soia, care valorau multe miliarde de dolari. Firmele de asigurări din SUA ar putea avea pierderi de până la 20 de miliarde de dolari anul acesta, cea mai mare pierdere pe care au suferit-o vreodată din cauza agriculturii. Toate acestea nu prea ajută la combaterea crizei economice.
Este pur și simplu incredibil ce riscuri mari sunt unii oameni gata să-și asume pe seama generațiilor viitoare. În ciuda faptelor și dovezilor cu care suntem confruntați, există încă numeroase interese care ne îndeamnă să nu facem nimic sau să menținem status-quo-ul. Sau pur și simplu să uităm de criza generată de schimbările climatice până când vom fi rezolvat criza economică.
În vreme ce unii consideră că actualele turbulențe financiare sunt un obstacol în calea acțiunilor internaționale în domeniul climatic, din punctul meu de vedere politicile inteligente de combatere a schimbărilor climatice sunt un vector pentru crearea de noi oportunități de locuri de muncă în Europa, pentru investiții în tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic, pentru stimularea inovării și competitivității, precum și pentru reducerea facturilor noastre la energie.
După părerea mea, abordarea crizei generate de schimbările climatice contribuie la securitatea și prosperitatea noastră economică, nu le dăunează. Cele două crize sunt legate una de cealaltă și trebuie abordate împreună.
1
5
