Iata, pentru inceput, o suită de rezultate, obtinute aleatoriu dintr-o lista mult mai lungă, nepublicată si care nu va fi publicată.
Cifrele reprezinta elevi admisi la examen/total elevi prezentati:
Colegiul Agricol Viaceslav Harnaj 5/114
Colegiul Tehnic Anghel Saligny 6/294
Colegiul Tehnic Carol I 13/370
Colegiul Tehnic D. Leonida 14/289
Colegiul Tehnic E. Nicolau 16/303
Colegiul Tehnic Mihai Bravu 6/235
Colegiul Tehnic Iuliu Maniu 15/510
Colegiul Tehnic Energetic 6/228
Colegiul Tehnic M. Nicolescu 7/187
Si lista poate continua.
Lista aceasta, incompleta, este demonstratia falimentului absolut pentru învățământul românesc. Ea ne arata proporția fraudei, minciunii, ipocriziei și mistificării din cei 15-18 ani anteriori. Câte diplome liceale si apoi universitare s-au eliberat doar pentru a satisface setea de îmbogățire a fabricilor de diplome.
35-40.000 de absolventi ai universitații Spiru Haret au intrat în învățământ. Ce vedem acum sunt, parțial, rezultatele activității lor.
Desființarea școlii profesionale in 2003, de către Ecaterina Andronescu, a reprezentat începutul falimentului. A fost înlocuită cu o parodie de „scoala de arte si meserii”, dar cu finalitate tot bacul si facultatea. Doar că era pe cinci ani. Scopul nespus al acestei conspiratii monstruoase: toti elevii, au n-au resursele intelectuale necesare, să ajungă să îmbogățească fabricile de diplome universitare. Toată formarea profesională, necesară ca aerul unei economii sănătoase, a fost sacrificată pentru acest deziderat. Profitand si de faptul, recunoscut de ex-ministrul Mihail Hărdău, ca „universitatea Spiru Haret si alte universități controleaza ministerul Educatiei si Parlamentul României.
S-a indus elevilor, an de an, „lasă ca merge si așa, bacul poate fi fraudat si cumparat. Cu putin”. An de an profesorii, inspectorii, directorii, s-au complăcut in aceasta minciuna sinistră.
A fost scos examenul de admitere la liceu, cu același scop. Sa nu mai existe, cumva, vreo piedică, în drumul triumfal spre facultate.
Nu există o orientare școlară și profesională de calitate, dar chiar dacă ar fi existat, care erau multiplele trasee educaționale puse la dispozitia elevilor? Unul singur, liceul, chiar dacă si pe ruta progresiva, a scolilor de arte si meserii.
Sunt de vină și elevii și părinții? Parțial, atâta timp cât diplomele, obținute cu doi lei, aveau valoare de întrebuințare la angajatorul stat, îi poți înțelege. Care nu se uita ce se ascunde în spatele lor. Multi polițiști au devenit juristi, mărunți funcționari-economiști, muncitori-ingineri, etc.
Sunt de vină și profesorii? Ei se apără spunând ca au primit la liceu elevi de nota 2, 3, 4. Și cum dintr-un pumn de făină nu poți face un cozonac, nici eu nu puteau scoate genii teoretice din copii făcuți pentru activitate aplicativă. Și au parțial dreptate. Pentru că unii au și profitat de faptul că educația este locul unde nimeni nu dă socoteală de nimic. Nu se evaluează performanțele și rezultatele muncii. Salariile se dau după grade și vechime, fără vreo legătura cu munca efectivă și rezultatele ei. O mare gafă a guvernului Boc.
Realitatea din școli este următoarea. 1/3 dintre elevi învață cu usurință teorii și concepte oricât de dificile. Au o inteligență dominant conceptual-teoretică, necesară liceului, apoi la facultate. Altă treime ar putea învăța dacă ar fi ajutați, împinși de la spate, supravegheați să nu bată barurile și discotecile. Aproape jumătate din această treime a fost salvată. Așa ajungem la un procent de promovare de 45%. In sfârșit, ultima treime, nu avea ce căuta la liceu, având o inteligentă dominant aplicativa, practică. Pentru aceștia, derivatele, integralele, fizica cuantică, vor rămâne întotdeauna un mister. Locul lor era pe filiera de pregatire profesională, inexistentă în învățământul românesc.
În Germania, încă după clasa a V-a elevii sunt indrumați pe filiere teoretice sau practice. Si nu fac mofturi. În Elveția, din fiecare clasa de gimnaziu sunt selectați, după multiple probe, 3-4 copii care să meargă la liceu. Doar în România liceul a fost singurul traseu educațional pentru toți elevii.
Milioane de diplome aflate acum în piața muncii nu valorează nimic. S-au prabusit competitivitatea, productivitatea si atractivitatea economiei românesti, în lipsa fortei de muncă calificate.
Aceasta-i oglinda bilanțului unui faliment.
Decredibilizarea școlii
N-au decrebilizat-o Vlaston și alți comentatori care arată de ani de zile ce se întâmplă în învățământ. Au decredibilizat-o diriguitorii ei, miniștrii, parlamentari, guverne. S-a decredibilizat singură, pentru că a stat în mizeria minciunii și diversiunii. În mistificarea examenelor și notelor umflate sau furate. De doi ani vedem adevarul: împăratul este gol.
Școala are acum ce merită. Elevii au inceput să fugă de școală. Pentru că și-au dat seama că, în piața muncii private, ce învață la școala nu valorează mare lucru. Școala este încă utilă acelei treimi dintre elevi care fac studii superioare serioase, in țară sau în străinătate. Doar acestora. Cam puțin, pentru ce are nevoie economia unei țări.
Doar jumătate dintre elevii cu drept de înscriere la bacalaureat s-au și inscris. Doar ¾ dintre absolvenții clasei a VIII-a s-au inscris la testarea națională. La repartiția computerizată probabil și mai puțini. Se constată o tendință inversă, dar justificată de valoarea de întrebuințare a diplomelor în piața muncii. În care angajatorul te întreabă ce știi să faci, nu câte diplome ai.
Ce vor face fabricile de diplome? Vor muri de moarte naturală. Din cei 80.000 de absolventi de bac de anul acesta, nu vor merge toti în învățământul superior. Se vor ocupa doar locurile bugetate de stat. În rest, adio și n-am cuvinte.
Aici au adus școala politrucii care s-au perindat pe la ministerul Educației și care n-au avut măcar bunul simț să întrebe pe cei care știu ce era de făcut.
Ce propune dna Andronescu pentru remediere?
„Adecvarea” subiectelor de la examenul de bacalaureat, astfel încât să-l ia orice elev. Probabil ceva socoteli de aritmetică și tabla inmulțirii. Scoaterea camerelor de supraveghere, să se poată copia, pentru că jignim profesorii. Pregătire gratuită la școală, peste vară, 2-3 săptămâni. Ca și cum în acest timp se poate recupera ceva. Mai mult, convocarea Senatului în sesiune extraordinară pentru schimbarea examenului de bacalaureat. Nu e nevoie. Ar merge și o OUG prin care băieții să dea bacul la sport și fetele la dans. S-ar rezolva problema. Iar accesul la facultate pe baza notelor de la aceste probe.
În schimb, comisia de curriculum a fosr desființată de grăjdanii și plagiatorii care s-au perindat la cârma ministerului Educației (ca și multe alte comisii prevăzute de Legea Educației Naționale), astfel încât nu mai există speranțe nici în direcția aceasta.
Dacă nici aceste cutremure, doi ani la rând, nu vor trezi la realitate lumea decidenților, nu știu ce anume i-ar mai putea trezi.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
