Solicitarea privind suspendarea din functie a Presedintelui este un document ce trebuie analizat cu maxima atentie. Chiar daca aceasta solicitare are o evidenta dimensiune politica, procedura pe care o demareaza este una constitutionala, si, ca atare, juridica. Prin urmare, el este un document juridic de maxima importanta. O lectura atenta, prin prisma textului constitutional si a jurisprudentei Curtii Constitutionale, duce la concluzie evidenta ca, pe baza acestei solicitari de suspendare a Presedintelui, avizul consultativ al Curtii Constitutionale pentru nu poate fi decat unul negativ. Desi este putin probabil ca un asemenea aviz negativ va stopa procesul demarat de cateva zile de majoritatea parlamentara (doar lipsa oricarui aviz din partea Curtii ar putea, teoretic, sa aiba un asemenea efect), avizul Curtii Constitutionale si justificarea acestuia sunt extrem de importante pentru viitorului democratiei constitutionale in Romania.

Vlad PerjuFoto: Arhiva personala

Autorii solicitarii de suspendare justifica acest demers prin faptul ca “Presedintele, spre deosebire de Primul-ministru, nu raspunde pentru faptele sale in fata Parlamentului, decat prin procedura suspendarii/demiterii, cu alte cuvinte scapa controlului obisnuit, reciproc, democratic, al puterilor in stat.” Insa nu aceasta este structura institutionala prin care functioneaza statul roman de mai bine de doua decenii. Institutia suspendarii Presedintelui nu are rolul de a asigura echivalenta intre sanctionarea de catre Parlament a Presedintelui si a Primului-ministru. Diferenta esentiala este ca, spre deosebire de institutia Primului- ministru si a Guvernului, legitimitatea institutiei Presedintelui se bazeaza pe alegerea directa a acestuia de catre cetateni. Data fiind aceasta legitimare directa, Constitutia il izoleaza in mod deliberat pe Presedinte de presiuni din partea Parlamentului.

O exceptie relativa este mecanismul suspendarii Presedintelui, acesta fiind necesar, printre altele, si dat fiind ca prevederile constitutionale ii asigura Presedintelui imunitatea (Art 84 (2)). In cazul exceptional in care Presedintele “incalca grav prevederile Constitutiei” (art 95), Constitutia aloca Parlamentului raspunderea sanctionarii Presedintelui, in calitatea sa de celalalt for institutional cu legitimare directa din partea cetatenilor suverani. Intr-o asemenea situatie, Parlamentul poate sa il suspende pe Presedinte pe o perioada limitata pana la organizarea unui referendum, Constitutia nepermitand ca reprezentatii din Parlament sa ia o decizie definitiva referitoare la persoana ce ocupa institutia Presedintelui.

Intreaga structura constitutionala indica faptul ca mecanismul suspendarii este unul exceptional. Aceeasi concluzie deriva si din interpretarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, care, pin Avizul Consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007, constata ca “nu orice fapta de incalcare a prevederilor Constitutiei poate justifica suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei, ci numai “fapte grave”, cu intelesul complex pe care aceasta notiune il are in stiinta si practica dreptului”. Printre aceste “fapte grave”, jurisprudenta Curtii enumera acte prin care Presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale.

Surprinde faptul ca solicitarea de suspendare a Presedintelui nu ia in consideratie aceasta interpretare a articolului 95 din Constitutie prin Avizul Consultativ al Curtii nr. 1 din 5 aprilie 2007. Din contra, solicitarea se bazeaza pe o interpretare pe care Curtea a respins-o in termeni categorici in 2007. Ne-am fi asteptat ca juristii care au redactat, sau au fost consultati la redactarea, acestui document sa fie la curent cu jurisprudenta Curtii in privinta articolului 95 din textul Constitutional.

In ce urmeaza, discut cateva dintre motivele pentru suspendarea Presedintelui, asa cum reies din solicitarea de suspendare.

I. Uzurparea de catre Presedinte a rolului Primului- ministru

Primul motiv pentru solicitarea suspendarii Presedintelui este “uzurparea” de catre acesta a rolului Prim-ministrului si substituirea in atributiile constitutionale ale Guvernului. Acest motiv, si justificarea aferenta, denota o neintelege de baza a regimului constitutional semiprezidential al Romaniei.

Implicarea Presedintelui in politicile Guvernului este reala, insa, sub regimul actualei Constitutii, este perfect constitutionala. Raspunzand unei imputari identice in 2007, Curtea a stabilit in Avizul Consultativ dat atunci, ca Presedintelui “nu i se interzice sa pastreze legaturi cu partidul care l-a sustinut in alegeri sau cu alte partide politice. O asemenea interdictie nici nu ar fi in spiritul Constitutiei, in conditiile in care Presedintele Romaniei este ales in functie prin sufragiu universal, pe baza unui program politic, si are fata de electorat datoria sa actioneze pentru indeplinirea acestui program” (pct. 3.2. din Avizul Consultativ nr. 1/ 2007).

Un regim semi-prezidential se caracterizeaza prin flexibilitatea data de raportul politic dintre Presedinte si majoritatea parlamentara ce sustine Guvernul in exercitiu. Cand presedintele si majoritatea parlamentara sunt de aceeasi culoare politica (Iliescu – Vacaroiu, Basescu – Boc) iar Presedintele ia decizia politica de a se implica in politica Guvernului, atunci un sistem semi-prezidential functioneaza aproape ca un regim prezidential. Pe de alta parte, intr-o situatie de coabitare intre un Presedinte si un Prim- ministru ce apartin unor forte politice diferite, regimurile semi-prezidentiale functioneaza mai mult ca regimuri parlamentare usor modificate pentru a permite Presedintelui exercitarea atributiilor executive limitate pe care le confera Constitutia, in ce priveste politica externa si de aparare.

Cu alte cuvinte, gradul de influenta al Presedintelui in politica statului depinde de Primul- ministru, nu de Presedinte. Primul-ministru va determina aceasta relatie dupa cum ii permit fortele politice ce asigura sustinerea Guvernului in Parlament. Influenta politica a presedintelui Basescu este diferita acum, cand Primul- ministru este dl Ponta, fata de atunci cand Primul-ministru era dl Boc. Aceasta este logica constitutionala a sistemului semiprezidential cu avantajele (flexibilitate) si dezavantajele sale (blocaj institutional). Actorii politici precum Presedintele nu pot face obiectul suspendarii atunci cand actioneaza potrivit logicii politice dictate de structura institutionala a statului. Initierea procedurii de suspendare a Presedintelui, imputand influenta politica a acestuia, reprezinta o confuzie de baza in legatura cu functionarea sistemului constitutional.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro