Două ore de plimbare. În fiecare seară. Pînă guvernul Ponta pleacă. Atît costă, în acest moment, libertatea. Nu trebuie să luptaţi în tranşee, la Mărăşeşti şi Oituz, cu baioneta şi cazmaua, că gloanţe nu mai aveau. Nici nu trebuie să intraţi în junglă cu mitraliera, ca Rambo, să stîrpiţi vreo două-trei mii de inamici. Nici nu trebuie să înfruntaţi, cu mîinile goale, asasinii lui Ceauşescu. Tot ce trebuie să faceţi e să veniţi la plimbare, în fiecare seară, două ore. Acesta e preţul libertăţii noastre. Nu va mai fi pentru multă vreme. Oferta e strict limitată: e valabilă doar acum.
Sigur, dacă aş fi un om rău, aş putea să vă întreb: dacă tot ziceţi că vreţi libertate, chiar nu vă e ruşine obrazului să nu veniţi, seară de seară, două ore, la plimbare, în Piaţa Victoriei, în Piaţa Constituţiei, în Piaţa Revoluţiei, la Bucureşti şi oriunde în ţară, să cereţi demisia guvernului Mafiei? Căci Mafia a pus mîna pe România, prin cabinetul USL condus de Victor Ponta. Nici atîta lucru nu puteţi, ca să ne apărăm libertatea? Două ore de plimbare, în fiecare seară, pînă scăpam de guvernarea Mafiei?
Vă invit să ieşiţi cu familiile, prietenii, colegii, vecinii, la plimbare, două ore, în fiecare seară, pînă scăpam de ei. Căci acesta e marele şi extraordinarul adevăr, în acest moment: tot ce trebuie să facem e să le arătăm că existăm. Victor Ponta are un singur argument (fals): sprijinul poporului. Pretinde că noi lipsim din ţară. Susţine că poporul e de partea lui, şi că poporul vrea dictatura USL. Adică, a Mafiei. Ei, atunci, să-i arătăm că existăm. Sîntem aici. E tot ce trebuie să facem.
Nu în junglă, ca Rambo, nu ca străbunicii noştri la Mărăşeşti şi Oituz, nu ca eroii de la Universitate, Dalles, Romană, din decembrie 1989. Ci, seară de seară, două ore, la plimbare în Piaţa Victorie, în Piaţa Constituţiei, la Bucureşti şi oriunde în România, ca să le demonstrăm că nu e ţara Mafiei. Că nu sîntem slugile Mafiei. Că sîntem oameni liberi, nu sclavi.
De la democraţie la dictatură se trece foarte uşor: e de ajuns o generaţie care uită că libertatea nu e ireversibilă şi nu e gratis, ci costă. De la dictatură la democraţie se trece în cîteva generaţii. Şi costă scump. Ucigător şi monstruos de scump. Alte generaţii au plătit preţul ucigător şi monstruos, ca măcar noi să scăpam de sclavie. În acest moment, libertatea noastră costă două ore de plimbare, în fiecare seară, pînă dăm jos oamenii Mafiei.
Sigur, mulţi au treabă, sînt foarte ocupaţi. Pot veni doar seara. Între opt şi zece, de pildă. Printre scandările excepţionale din Piaţa Victoriei s-au auzit, mereu: “Ziua noi lucrăm/ Noaptea protestăm!” şi “Ziua învăţăm/ Noaptea protestăm!” Aceasta este România din Piaţă. Aceasta este România Liberă. E ţara muncii, nu a hoţiei, ţara învăţăturii, nu a plagiatului. Nu vreţi să veniţi şi voi, să fim cu toţii acolo, împreună, ca să scăpam de guvernarea Mafiei?
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
