Pentru că statutul de judecător nu îmi permite să analizez recentele evenimente politice din România, mă voi limita doar la cele care ating direct domeniul justiţiei. Demersul meu îşi are temeiul legal în art. 7 dinCodul deontologic al judecătorilor şi procurorilor care prevede îndatorirea noastră de a promova supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.
Sunt convins că ceea ce se întâmplă de câteva luni este contrar statului de drept. Prin această sintagmăse înţelege statul în care toţi cetăţenii sunt egali în drepturi şi obligaţii şi toţi sunt ţinuţi să respecte legea. În statul de drept, autoritatea justiţiei şi a judecătorilor nu poate fi pusă la îndoială.
Astfel încât, spun următoarele:
- nu este admisibil ca parlamentarisă ameninţe cu arestarea procurorii pentru modul în care instrumentează cauzele
- nu este admisibil ca magistraţiisă fie acuzaţi în mod nefondat că instrumentează dosare la ordin politic
- nu este admisibil ca judecătorii supremisă fie acuzaţi în mod nereal că au susţinători politici
- nu este permis ca şefii Ministerului Publicsă fie suspicionaţi de influenţe politice
- nu este legal ca autorităţi ale statuluisă intervină în procese aflate pe rol în favoarea sau defavoarea unor părţi
- nu este permis ca la Ministerul Justiţieisă fie analizată cariera magistraţilor
- nu este admisibil ca hotărârile judecătoreşti definitivesă nu fie executate
- nu este admisibil ca deciziile ANI confirmate de justiţiesă fie încălcate de organisme chemate în acest sens
- nu este normal ca procurorii şefi ai Ministerului Public şi al DNA să fie puşi în funcţiifără identificarea în prealabil al unui profil al candidatului şi fără stabilirea criteriilor în vederea desemnării
- nu este admisibil ca poliţiştii să fiepuşi sau ridicaţi de la uşa unor persoane la intervenţia organismelor politice
- nu este permis ca membrii CSM să fieintimidaţi cu ameninţari că li se va cere revocarea
- nu este admisibil ca judecătorii CCR să fieinsultaţi şi ameninţaţi cu înlocuirea.
Vreau să spun un lucru foarte clar: justiţia este singurul pilon autentic pe care se sprijină democraţia, pentru că justiţia este şi putere şi contra-putere totodată. În momentul în care se ameninţă şi se intimidează magistraţii, în momentul în care li se promite modificarea statutului, în momentul în care se fac presiuni sau se intervine în actul de justiţie, nu mai putem vorbi de independenţa acesteia. Iar fără independenţă, justiţia va fi încă un servitor umil al politicului. Acea justiţie devine coruptă ca sistem. Iar acest lucru este incompatibil cu statul de drept.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
