Intalnirea de azi a premierului Victor Ponta cu Philippe Le Houreou, oficial al Băncii Mondiale, cu ocazia deciziei board-ului Băncii Mondiale de a aproba un împrumut de 1 miliard de euro pentru România, a trecut aproape neobservată, deşi implicaţiile economice sunt majore. Împrumutul, plasă de siguranţă, parte a planului de a consolida bufferul financiar la dispoziţia Guvernului, va fi sprijinit de asistenţă tehnică în fundamentarea şi implementarea unor reforme structurale: reforma colectării taxelor, reforma sectorului energetic, reforma în sănătate.
În plan economic, acţiunile din ultimul timp ale Guvernului sunt raţionale. Participarea la Ambasada Rusă la Bucureşti cu ocazia Zilei Rusiei şi consolidarea relaţiilor cu Banca Mondială sunt acţiuni compatibile cu un plan strategic de reducere a riscului determinat de incertitudinea crescândă, cauzată de problemele din Grecia şi Zona Euro.
Primul aspect. Relaţiile civilizate cu Rusia sunt o prioritate pentru ţări dezvoltate, din nucleul dur al Uniunii Europene, darmite pentru România. Numai dacă luăm în considerare relaţiile comerciale exploatate mult sub potenţial pe relaţia cu Rusia, eventuala posibilitate de diversificare a exporturilor româneşti către această zonă dar şi influenţa canalelor diplomaţiei economice asupra preţului la resursele energetice. Am putea să mai luăm în analiză şi ponderea destul de însemnată a companiilor ruse aflate în România. Ca exemplu, Federaţia Rusă reprezintă doar al 11-lea partener al României privind exporturile noastre, cu numai 2,3% din total exporturi, circa 1 miliard euro în 2011; pe de altă parte la importuri Federaţia Rusă este ptr România al 9-lea partener, cu 3,9% din total importuri, circa 2,1 miliarde euro in 2011.
Al doilea aspect. Consolidarea bufferului din Trezorerie construit iniţial de ministrul de finante Bogdan Drăgoi este o necesitate, în condiţiile în care criza din Zona Euro pare a aduce cu sine manifestarea unor efecte de contagiune nedorite asupra ţărilor din Est. Pe de altă parte, consolidarea relaţiilor cu Banca Mondială şi asistenţa tehnică şi financiară în domenii precum colectarea taxelor, agricultura, energia, infrastructura, pensiile, sănătatea, mediul şi dezvoltarea sectorului privat este strict necesară. Mai ales în condiţiile în care apar din ce în ce mai multe avertismente legate de apariţia “sindromului creşterii economice reduse” în ţările în dezvoltare din Europa Centrală şi de Est. Cu prognoze de creştere pentru următorii ani la nivelul măririi PIB ului potenţial (în jur de 1,5%), de 3 ori mai mic decât dinamica pozitivă a aceluiaşi indicator în perioada pre criză, România trebuie să se îngrijoreze. Trebuie să gândească soluţii de stimulare a PIB potenţial.
Tocmai aici este meritul unei bune colaborări cu experţii Băncii Mondiale. Eu consider căo consolidare a Parteneriatului Strategic încheiat de România cu Banca Mondială poate reprezenta unul dintre pilonii construcţiei unui alt model de dezvoltare pentru Romania, in care convergenta nominala sa fie atinsa complementar convergentei reale. Aplicarea reformelor structurale vor conduce la o crestere economica sustenabila pe termen mediu si lung. Putem creşte astfel contributia la PIB a serviciilor, industriilor cu valoare adăugată mare, a agriculturii, turismului si IMM urilor. În plus, continuarea proiectelor active cu BM in educatie sănătate, mediu, agricultură şi dezvoltare rurală şi infrastructură poate conduce la creşterea ocupării şi mărirea PIB potenţial. Nu în ultimul rând, reforma şi restructurarea sectorului energetic şi îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt strict necesare pentru re atragerea de investiţii străine directe la noi. Şi ladezvoltarea sectorului energetic din România, ajutând România să devină lider regional în Europa de Sud-est în acest domeniu.
Sunt câteva axe pe care le-aş consolida în relaţia cu BM. Prima, am spus-o, asistenţă pentru fundamentarea unui set de politici publice pentru creşterea potenţialui de afaceri, cunoaştere şi inovare, agricultură şi dezvoltare rurală, educaţie, sănătate, pensii, asistenţă socială, infrastructură şi energie şi dezvoltarea sectorului IMM. A doua, asistenţă pentru un audit consistent al funcţionării aparatului guvernamental (regândirea raţională a structurii aparatului bugetar, raţionalizarea încadrării cu personal, informatizarea administraţiei publice, flexibilizarea instituţiilor responsabile cu absorbţia de fonduri europene etc). A treia, ajutor pentru implementarea sistemului de administrare şi colectare a taxelor (grant existent deja, vezi experienţa de succes a asistenţei BM pe un astfel de program în Bulgaria). Nu în ultimul rând, asistenţă pentru fundamentarea unui Plan de Luptă împotriva Sărăciei.
Citeste tot articolul si comnenteaza peContributors.ro
