Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Coabitare si constitutie

de Ioan Stanomir     Contributors.ro
Miercuri, 13 iunie 2012, 12:28 Actualitate | Opinii


Ioan Stanomir
Foto: Arhiva personala

Ceea ce era de anticipat s-a produs- efectul victoriei USL de la alegerile locale este intensificarea conflictului constituţional ocazionat de reprezentarea României la Consiliul European. Şi de această dată, ca şi în epoca cabinetului  Tăriceanu, tensiunea dintre preşedinte şi prim- ministru nu  este limitată în sfera puterii executive. Ea  devine, o dată cu naşterea unei noi majorităţi parlamentare, o ciocnire între coaliţia din camere şi şeful de stat.

Noutatea zilei de 12 iunie 2012 este  dată de apariţia unui element de natură constituţională. Invitând plenul camerelor  să se pronunţe, prin vot, asupra  participării premierului la Consiliu, guvernul Ponta a stabilit un precedent constituţional extrem de semnificativ. O dată cu declaraţia adoptată, camerele sunt ridicate la rangul de organ care nu doar legiferează, ci şi interpretează constituţia, stabilind competenţele diferiţilor actori constituţionali. În acest mod, de fiecare dată când, pe parcursul acestei coabitări, prerogativele preşedintelui vor fi puse în discuţie, parlamentul va fi în măsură să decidă, prin vot, asupra acestei chestiuni, acţionând ca un autentic for creator de   reguli constituţionale.

Transformarea camerelor în aceasta manieră modifică, fundamental, datele de funcţionare ale statului nostru.  Oricât de imperfectă şi de criticabilă, ( operă a aceluiaşi partid  căruia îi aparţine actualul premier), constituţia României  introducea o idee centrală- suveranitatea constituţiei, limitând ,astfel,  omnipotenţa camerelor. Existenţa unei Curţi Constituţionale ce arbitrează conflictele apărute  este consecinţa acestei viziuni.  Votul  Parlamentului   pune în cauză   rolul Curţii Constituţionale şi indică  modalitatea prin care majoritatea din camere poate modifica legea fundamentală, fără a recurge la o revizuire a constituţiei.

Ceea ce nu poate fi uitat este faptul că parlamentul nu poate fi actor şi judecător în acest conflict. Curtea Constituţională a fost gândită  ca arbitrul ce oferă o alternativă la ciocnirea frontală dintre  puteri. Interpretarea constituţiei nu este un atribut al camerelor.

Perspectiva  generată de acest vot  politic  al camerelor este  legată de semnificaţia pe care USL intenţionează să o dea coabitării. Una dintre variante este ca acest vot,  echivalând cu o  modificare a legii  fundamentale, să fie pretextul  pentru iniţierea suspendării din funcţie a şefului de stat. În acest mod, coabitarea  nu ar fi decât un foarte scurt interval,  necesar pentru constituirea acelei majorităţi în camere care să recurgă la declanşarea acestui mecanism. O suspendare ar  face posibilă tranşarea definitivă a conflictului, o dată cu impunerea unui candidat agreat de USL ca preşedinte.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















787 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by