Primele rezultate ale referendumului popular inregistrat ieri in Irlanda, legat de Pactul Fiscal European, arata un vot de aproximativ 55% pentru tabara DA. Aceasta este informatia bruta, povestea insa este un pic mai lunga.
In vara lui 2008 intreaga Europa politica si economica era tinuta in sah de refuzul irlandezilor de a aproba Tratatul de la Lisabona, fiindca atunci era nevoie de votul pozitiv al tuturor tarilor europene pentru ca Tratatul sa intre in vigoare. Mai stie insa astazi cineva ce presupunea si cat mai este valabil in actuala Europa acel tratat?
Dupa un an insa, la repetarea votarii, aproape 60% dintre irlandezii care au mers la vot au ales sa aprobe Referendumul legat de tratatul care promitea pentru Irlanda, printre altele, mai multe joburi si o crestere economica. Intre timp insa, situatia Irlandei nu a progresat prea mult: din contra, in 2010 a fost nevoie de un plan urgent de ajutor fiscal de aproape 100 de miliarde de euro din partea UE si FMI, in schimbul redimensionarii si compactizarii economiei irlandeze. A se citi “in schimbul unor masuri de austeritate puternica“. Cu cartile in mare facute, Irlanda a reusit apoi o oarecare stabilizare, a fost laudata de mai marii-mondiali, insa nu reuseste sa reduca semnificativ cifra somajului, aceasta enervanta sperietoare in intreaga Uniune Europeana. In prezent, somajul in Irlanda este de aproximativ 14% – fata de un nivel de 4% de pana la izbucnirea turbulentelor economice din 2007-2008. Cifra pura, care arata problemele economice ale Irlandei, este urmatoarea: in fiecare saptamana statul irlandez are nevoie de un imprumut de 300 de milioane de euro pentru a supravietui socio-economic.
Si fiindca orice modificare serioasa a Constitutiei Irlandeze trebuie facuta doar cu aprobarea locuitorilor ei, si de aceasta data, cand liderii UE au pus la punct Pactul Fiscal European, irlandezii au fost chemati la urne. Ca de fiecare data, intr-o zi de joi, pentru ca oamenii sa aiba posibilitatea de a vota, daca doresc acest lucru, fara ca o zi de duminica – atunci cand multi irlandezi se destind la pub, la plaja (daca e soare afara), sau pur si simplu, calatoresc – sa le stea in cale.
Tabara DA a fost formata si in acest an, in principal, de catre Putere (formata din formatiunile Fine Gael si Labour Party), de fostul partid care a condus Irlanda pana de curand (Fianna Fail), de multe organizatii sindicale, in timp ce tabara NU a fost condusa in primul rand de catre nationalistii de la Sinn Fein.
Prezenta la vot de ieri a fost scazuta, in jur de 50%, usor mai mica decat la precedentele votari, din 2008 si 2009, legate de Tratatul de la Lisabona. Deocamdata, primele informatii oficiale (voturile au inceput a fi numarate de la ora 9 dimineata) spun asa: locuitorii din zonele mai bogate ale Dublinului si ale Irlandei au ales intr-o proportie mai mare sa mearga cu votul pozitiv, in timp ce oamenii din zonele defavorizate au ales mai degraba votul NU. “Foarte multi din cei care au votat DA au ales sa faca asa din cauza fricii“, a declarat astazi unul dintre sustinatorii campaniei NU.
Citeste tot articolul si comenteaza peContributors.ro
