Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Chicago 2012 - Concluzii si problemele nerezolvate. Afganistan, Rusia si Smart Defence

de Paul Ivan     Contributors.ro
Marţi, 29 mai 2012, 16:24 Actualitate | Opinii


Paul Ivan
Foto: Arhiva personala

Pentru un eveniment care are loc o dată la doi ani, recent încheiatul summit NATO nu s-a bucurat de o atenție prea mare din partea presei. Asta poate și pentru că a fost mai degrabă o reuniune de lucru, un „summit de implementare”, unul care nu a oferit surprize.

Printre problemele discutate la Chicago s-au numărat viitorul misiunii NATO din Afganistan, dezvoltarea capacităților alianței în vremuri de austeritate precum și întărirea relației cu partenerii NATO.

Acesta a fost unul din puținele summit-uri NATO la care nu au fost înregistrate progrese în ce privește extinderea alianței. În 2008 la summit-ul NATO de la București, Alianța Nord Atlantică s-a extins cu Croația și Albania, aderarea Macedoniei fiind blocată de către Grecia.  În același timp Ucrainei și Georgiei li s-a promis că vor deveni membre NATO. Între timp Ucraina președintelui Ianucovici s-a deplasat spre Rusia și s-a declarat nealianiată, Georgia a purtat un război cu Rusia în vara lui 2008 reducându-și astfel șansele de a adera la NATO rapid iar Macedonia tot nu a reușit să ajungă la un acord cu Grecia privind chestiunea numelui țării.

Retragerea din Afganistan

Procesul de transfer al responsabilității de asigurarea a securității către forțele afgane și planificarea retragerii forțelor NATO din Afganistan până la sfârșitul lui 2014 au dominat summit-ul de la Chicago. În momentul de față forțele de securitate afgane au responsabilitatea asigurării securității pentru aproximativ 75% din populația Afganistanului. Finalizarea procesului de tranziție urmează să aibă loc în 2014 când forțele de securitate afgane ar trebui să asigure securitatea pe tot teritoriul țării, misiunea NATO urmând să fie substanțial redusă și să se tranforme într-o misiune de sprijin și training pentru armata afgană.

Din păcate la summit-ul NATO nu s-a reușit să se ajungă la un acord cu Pakistanul privind redeschiderea rutei de acces spre Afganistan, președintele Pakistanului ridicând pretenții financiare prea ridicate. În lipsa unui acord cu Pakistanul retragerea NATO din Afganistan va implica transportul echipamentelor pe teritoriul Rusiei, o variantă costisitoare și dificilă atât tehnic cât și politic.

Dacă cei mai multe dintre aliați, inclusiv România, au declarat că își vor păstra trupele până în 2014 președintele francez Francois Hollande a anunțat la Chicago că va retrage trupele franceze până la sfârșitul acestui an. Se pare însă că francezii vor rămâne în Afganistan pentru a instrui armata afgană și după 2014. Prezența trupelor NATO în Afganistan după 2014 va fi vitală pentru a opri revenirea la putere a talibanilor, încă foarte activi în estul și sudul țării.

Smart Defense și scutul antirachetă

La summit au fost anunțate și o serie de proiecte multi-naționale în linie cu inițiativa Smart Defence, prin care NATO încearcă să eficientizeze cheltuielile militare în condițiile unor bugete de apărare tot mai reduse. Într-unul dintre aceste proiecte, 14 state membre prin care și România au căzut de acord să achiziționeze 5 drone ne-înarmate care vor fi puse la dispoziția alianței. România, care nu are resursele financiare pentru a-și reînnoi flota aeriană militară, ar trebui să susțină dezvoltarea acestui concept în interiorul NATO.

Un alt proiect multi-național este cel al scutului anti-rachetă al NATO care vizează să asigure protecție împotriva amenințărilor balistice din partea unor state paria precum Iranul. Declararea în timpul summit-ului a capacității interimare a scutului anti-rachetă al NATO s-a bucurat de un anume interes în România.

Dacă sistemul anti-rachetă propus de administrația Bush nu acoperea toți membri europeni ai NATO,  România a susținut în mod repetat că un sistem NATO de apărare anti-rachetă ar trebui să ofere protecție tuturor statelor aliate. La precedentul summit NATO, cel din Lisabona din noiembrie 2010, s-a luat această decizie ca scutul anti-rachetă să acopere toate statele europene ale NATO. În acest moment scutul antirachetă constă în principal din cel puțin o navă americană de tip Aegis înarmată cu rachete interceptoare care patrulează în Mediterana orientală, dintr-un radar puternic aflat la Kürecik în estul Turciei și din sistemul de comandă-control care a fost instalat la Comandamentul aerian al NATO din Ramstein, Germania. Practic, în acest moment scutul oferă o anumită protecție statelor NATO din sudul Europei împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune.

Sistemul anti-rachetă  al NATO urmărește să pună în comun diversele sisteme de apărarea anti-rachetă dezvoltate de statele membre, urmând ca organizația (toate cele 28 de state membre) să plătească  pentru sistemele de comandă și control. Baza sistemului este reprezentată de scutul american (proiectul american are numele European Phased Adaptive Approach). Componentelor actuale ale scutului li se vor mai adăuga până în 2014 alte patru nave americane de tip Aegis care vor avea baza în Spania, patru nave olandeze precum și sisteme Patriot puse la dispoziție de Germania. Din 2015 acestui sistem ar trebui să i se adauge și baza de la Deveselu care va fi dotată cu rachete interceptoare.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















699 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by