Omul nou nord coreean este mai scund cu 10 centimetri decat cel sud coreean. Cum se explica inflatia alimentelor

Marţi, 22 mai 2012, 16:34 Actualitate | Opinii

Rasa umana are o mare putere de adaptare. Dimensiunile oamenilor variaza in functie de erele istorice. In principiu, cu cat accesul la hrana este mai bun, cu atat oamenii sunt mai dezvoltati, mai inalti, scrie Emil Stoica, pe blogul lui.

Am fost in urma cu cativa ani in sudul Mexicului si am ramas uimit cat de scunzi erau oamenii in general. Insa m-a frapat faptul ca adolescentii erau mult mai inalti decat parintii lor. Cam acelasi lucru este valabil si pentru Romania unde copiii sunt in general mai inalti decat parintii. In acelasi timp, in Olanda sunt cei mai inalti barbati iar SUA are rata de obezitate cea mai ridicata din lume.

Sa pornim de la un punct zero cu o anumita suprafata agricola care produce o anumita cantitate de alimente si o anumita populatie. Daca suprafata agricola creste iar productivitatea si populatia raman constante, atunci exista mai multa hrana pe cap de locuitor, ceea ce se poate traduce intr-o populatie mai bine hranita, mai dezvoltata. Insa suprafata este limiatata. Sa schimbam un pic datele ecuatiei: suprafata constanta, productivitate mai mare si populatie constanta, asta tot se traduce printr-o populatie mai bine hranita. Daca suprafata e constanta iar productivitatea creste la fel cu populatia, atunci nu exista schimbari in ceea ce priveste hrana pe cap de locuitor.

Sa luam teoria si sa o aplicam in practica: Coreea de Nord este o tara cu mari probleme de productivitate agricola iar lipsurile nu le compenseaza cu importuri. Coreea de Sud este conectata la piata globala si nu are probleme sa importe sau sa exporte produse agricole.

In 1930, inaltimea medie a barbatilor intre 20 si 39 de ani in partea de nord a peninsulei coreene era de 166 cm iar in sud de 162,5 cm (sursa datelor).

In 2005, inaltimea media a barbatilor intre 20 si 39 de ani din nord era de 165,6 cm iar in sud de 172,5 cm. Practic, in nord inaltimea a scazut in pic fata de 1930, in timp ce in Sud a crescut cu 10 cm. In nord, armata a redus inaltimea medie ceruta pentru noii recruti de la 150 cm la 148 cm.

Tot in nord s-a ajustat si populatia in urma foametei produse de regimul politic.

Experimentul nord coreean, desi tragic, este util pentru a intelege lupta pentru resurse. Populatia globului creste, dar si hrana disponibila pe locuitor a crescut. Presiunea pe resurse, fie de energie sau hrana este mai mare decat cresterea aritmetica a populatiei. Productia agricola poate creste prin doua modalitati: extensiv, prin adaugarea de noi terenuri agricole (care poate duce la desertificare sau la despaduriri) sau prin cresterea productivitatii. Insa inflatia produselor agricole imi sugereaza ca rata de crestere a productiei agricole este mai mica decat cererea data de cresterea populatiei si de cresterea veniturilor medii in tari mari in curs de dezvoltare (China, India).

Pentru Europa (si Romania) - o crestere anemica a PIB real / locuitor si cu inflatia la alimente peste rata inflatiei generale - asta se traduce ca un procent din ce in ce mai mare din venituri se indreapta catre hrana, in dauna altor bunuri si a altor servicii. Daca este sa investim in ceva si nu vrem sa investim in actiuni Facebook, probabil ca agricultura este intr-adevar domeniul de investitii ideal pentru urmatorii 20 - 30 de ani.

Comenteaza pe Jeopardy.