Habarnam e un simpatic. La fel si Victor Ponta. Habarnam e cam palavragiu. La fel si Victor Ponta. In orasul lui, Habarnam e un incurca-lume. In tara lui, Victor Ponta e prim-ministru. In doua saptamani a numit deja trei ministri la Educatie si asteapta ca un alt ministru nominalizat (Victor Alistar) sa-si rezolve problemele de incompatibilitate.
Alte trei erori ale premierului Ponta (ignorate pana acum) s-au petrecut intr-un domeniu foarte serios: al sanatatii. Dar sa fim ingaduitori: ca si Habarnam, Victor Ponta greseste copilareste.
“Probabil ca habar nu are despre ce e vorba. I s-a pus un microfon in fata si a comentat.” Este caracterizarea facuta premierului Victor Ponta de catre colegul sau liberal din alianta USL, Eugen Nicolaescu. Ministru al Sanatatii timp de aproape 4 ani si presedintele comisiei de sanatate a PNL, Nicolaescu a propus saptamana trecuta desfiintarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).
Victor Ponta a etichetat imediat ideea liberalului ca fiind una “nastrusnica”, desi modelul propus a fost deja testat in cateva tari europene. Impasul grav in care se gaseste sistemul medical romanesc ar trebui sa-l determine pe premierul Ponta sa trateze cu seriozitate toate propunerile pe aceasta tema, cu atat mai mult cand ele vin dinspre un fost ministru al Sanatatii, care-i mai este si coleg de alianta.
Nu exista in Romania domeniu mai important aflat intr-o criza mai acuta decat sanatatea. Aceasta este o zona in care Victor Ponta ar putea dovedi ca are aptitudini de om de stat, nu doar de politician dambovitean. Aceasta zona nu ar trebui sa fie un poligon de tragere pentru meschine rafuieli politice.
Nu trecusera 24 de ore de cand Victor Ponta devenise oficial prim-ministrul Romaniei si aborda deja un prim subiect din zona sanatatii: extrem de controversata taxa clawback, impusa producatorilor de medicamente de catre un guvern Boc aflat in disperata cautare de noi surse de finantare a sistemului medical. Plin de indignare, premierul Ponta considera (intr-o emisiune la Antena 3) “ilegala” atitudinea fostului presedinte CNAS, Lucian Duta. Eticheta dura pusa de Ponta era particularizata la un anumit gest al presedintelui CNAS: “Am aflat cu indignare ca domnul Duta a creat, inainte de a pleca, o noua problema Guvernului trimitand facturile referitoare la incasarea taxei de clawback (...) aceasta atitudine este nu doar neeleganta, ci chiar ilegala.”
Taxa clawback este o tema extrem de tehnica (mai multe despre ea puteti afla aici) si un politician intelept ar incerca sa o evite daca nu a trecut in prealabil printr-o informare temeinica pe subiect. Nu a fost insa si cazul lui Victor Ponta care nu stia - se pare - ca directorul CNAS (indiferent care ar fi fost numele lui) este obligat prin lege sa transmita acele facturi producatorilor, termenul limita de incasare a taxei fiind 15 mai.
De altfel, Vasile Cepoi, ministru al Sanatatii chiar in guvernul Ponta, a lamurit cu precizie situatia: “Presedintele CNAS avea obligatia sa transmita aceste consumuri de medicamente catre producatori pentru ca ei sa-si plateasca taxa de clawback. Problema e ca el a facut-o in ultima clipa, luandu-ne prin surprindere si neatentionandu-ne asupra faptului ca nivelul taxei atinge o cota foarte mare din cifrele de afaceri ale producatorilor”. Rugat sa comenteze acuzatiile premierului Romaniei, Vasile Cepoi a incercat sa fie diplomat: "Cred ca formularea premierului Ponta e mai politica, ca sa zic asa”.
Prin urmare, daca Ponta s-ar fi limitat la folosirea calificativului “neelegant” ar fi avut dreptate. Deprinderile insusite in studiourile voiculesciene l-au facut sa apese pedala pana ce de pe buze i-a demarat cuvantul “ilegal”. Rostit de gura sloboda a unui politician, n-ar fi avut prea mare importanta. Dar Ponta a schimbat deja studioul televiziunilor cu biroul de prim-ministru la Palatul Victoria. Si acolo cuvintele au alta greutate, nu mai sunt doar niste graunte cu care arunci in gainile bulucite primprejur.
Am pus iesirea de atunci a lui Victor Ponta pe seama prospetimii sale in inalta functie. Dupa seri multe petrecute alaturi de Mihai Gadea, e greu sa te deprinzi peste noapte cu responsabilitatea unui prim-ministru. Doar ca premierul a recidivat peste alte zece zile, tot intr-un studio de televiziune (pe 17 mai la RTV), cand a acuzat din nou aceeasi actiune – altfel legala - a presedintelui CNAS. Se pare ca unele obiceiuri au radacini adanci.
Cel de-al treilea subiect din domeniul sanatatii pe care premierul Victor Ponta s-a pronuntat a fost intentia ministrului Cepoi de a institui o taxa pe bere si fast-food. In timpul prezentarii raportului Expert Forum despre situatia veniturilor si cheltuielilor din sistemul de sanatate, Vasile Cepoi a sustinut introducerea acestor doua taxe prin care sa se suplimenteze veniturile la fondul national de asigurari de sanatate.
Masura este o solutie de avarie, deoarece ministrul Cepoi stie foarte bine ca in an electoral e improbabil sa obtina suplimentarea taxelor platite la sanatate. Asta desi contributiile romanilor la fondurile de sanatate publica sunt mult sub media europeana (chiar si atunci cand ne comparam cu Ungaria sau Cehia). In plus, Romania este tara europeana care, prin decizie politica, aloca sanatatii cetatenilor ei cel mai mic procent din PIB. Avem mult prea putini bani la dispozitie si cheltuim pe sanatate ca si cand am fi de zece ori mai bogati.
La doua ore dupa acest anunt, premierului Ponta i s-a solicitat o opinie pe subiect in timpul unei conferinte de presa. “O sa discutam. Nu cunosc initiativa.” Si-a revenit, mi-am spus satisfacut ca premierul s-a decis sa nu mai vorbeasca fara sa fie informat.
Dar, la doar cateva ore dupa ce declarase ca nu cunoaste initiativa, premierul Victor Ponta a ajuns din nou intr-un studio de televiziune. “Respectiva taxa pe fast-food sau pe anumite bauturi alcoolice nu o vad in niciun caz ca un mod de a aduce venituri la buget. Dar o vad pozitiv pentru a folosi mijloacele legislative de asanctiona un tip de alimentatie nesanatoasa care afecteaza viata copiilor nostri”, a spus premierul Ponta.
In literatura de specialitate nu exista dovezi care sa faca o conexiune directa intre cresterea taxelor pe viciu si scaderea consumului de alimente nesanatoase. Mai mult, chiar comisarul european pentru fiscalitate, Algirdas Semeta, a recunoscut in 2011 ca “nu se poate afirma ca impozitarea suplimentara este o metoda eficienta de a schimba obiceiurile alimentare ale consumatorilor”. Justificarea impunerii acestor taxe este insa foarte limpede explicata in The Economist: “In momente dificile, politicienii isi indreapta privirea spre ele. Si cu gaurile uriase din finantele publice, ocazia de a creste taxele in numele sanatatii publice nu a fost niciodata mai buna.”
Si astfel, Victor Ponta a ratat inca o ocazie de a fi un om de stat informat si corect, esuand in papucii mici ai politicianului populist cocolosit in studiourile televiziunilor prietene. Spre binele nostru, al tuturor, sper totusi ca Eugen Nicolaescu sa fi avut dreptate atunci cand spunea despre premierul Ponta ca “habar nu are despre ce este vorba. I s-a pus un microfon in fata si a comentat”. Pentru ca erorile cauzate din nestiinta, desi la fel de periculoase, sunt preferabile erorilor produse din rea-vointa.
2
102
