Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

INTERVIU cu Daniel Hannan, parlamentar european: „Europa riscă un faliment iminent”

de Mihail Neamtu     Contributors.ro
Sâmbătă, 19 mai 2012, 11:07 Actualitate | Opinii


Daniel Hannan
Foto: Arhiva personala

În febra discuțiilor despre soarta Europei, conservatorii britanici au un punct de vedere aparte. Daniel Hannan (MEP) este nu doar un retor spumos și vedetă a televiziunilor americane, ci mai ales o tânără stea a partidului condus astăzi de primul ministru David Cameron. Polemica între Daniel Hannan și Gordon Brown pe tema recesiunii economice a avut aproape trei milioane de vizualizări pe YouTube.

Educat la Oxford, Daniel Hannan s-a bucurat de o ascensiune rapidă. În prezent este secretarul general al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, partid european cu orientare de centru-dreapta în care se regăsesc şi Partidul Lege şi Justiţie din Polonia sau Partidul Civic Democrat din Cehia. Daniel Hannan susține localismul și subsidiaritatea, democraţia directă şi o viziune eurorealistă.



Mihail Neamţu: Daniel Hannan, ne aflăm în Bruxelles, vă mulţumim că ne-aţi primit aici la Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Care este în prezent principala dumneavoastră temere în ce priveşte viitorul Europei? Scrieţi pe blog despre aceste lucruri, vorbiţi oamenilor, deci care este cea mai importantă îngrijorare?

Daniel Hannan: Ne confruntăm cu un faliment iminent. Nu mai este o temere teoretică, ci una practică. Majoritatea oamenilor din cea mai mare parte a Europei asistă la o scădere reală a standardului lor de viaţă. Frica mea este că Uniunea Europeană răspunde la această criză accelerând exact politicile care ne-au adus aici! Avem deci o problemă provocată de o integrare europeană excesivă, incapacitatea de a aplica un set unic de politici monetare unor ţări extrem de diferite cultural şi economic, iar soluţia lor este o mai mare integrare! Dacă Uniunea Monetară n-a fost de-ajuns, ar trebui să avem o Uniune Fiscală, să avem euro-obligaţiuni, să avem un ministru european de finanţe… Avem o problemă cu îndatorarea excesivă, iar soluţia lor este o creştere a datoriei! Asta se cheamă să dai pacientului o doză mai mare din medicamentul care de fapt l-a îmbolnăvit.

MN: Totuşi, unii spun că măsurile de austeritate sunt o încercare de a reduce datoriile. Germania insistă pe această idee… Cum aţi evalua reacţiile recente pe care l-am văzut din partea Franţei, de exemplu… Politicieni precum Fr. Hollande au câştigat pe un discurs împotriva austerităţii?

Daniel Hannan: În mod clar guvernele, ca şi persoanele private, trebuie să trăiască în limitele resurselor pe care le au. Nu poţi cheltui mai mult decât câştigi, indiferent dacă eşti statul francez sau o persoană privată. Nu pentru mult timp. Vine un moment când banii se termină, iar acesta este punctul în care am ajuns acum.

Dar vreau să spun două lucruri: mai întâi că oamenii vor accepta măsurile de austeritate dacă sunt încredinţaţi că există o lumină la capătul tunelului. Dacă sunt încredinţaţi că, după ani de austeritate, vor ieşi din situaţia în care se află. Problema UE este că stinge lumina de la capătul tunelului. Austeritatea se întinde în faţa noastră la infinit, fără a se întrevedea vreo şansă de ieşire prin intermediul preţurilor şi al revenirii pe creştere cu ajutorul exporturilor.

Celălalt lucru pe care vreau să-l spun este acesta: ţările, ca şi persoanele private, trebuie să fie responsabilizate dacă vrem să se comporte responsabil. Dacă tratezi electoratele ca pe nişte copii, dacă le faci complet dependente de subvenţii externe, ele se vor comporta exact ca nişte copii când acele subvenţii vor fi retrase! Se vor bosumfla, vor protesta la retragerea privilegiilor, nu vor sta să se întrebe de unde vin banii. Dar, dacă sunt responsabile pentru propriile afaceri, electoratele se vor comporta responsabil.

MN: În felul acesta vom avea mai mulţi „copii ai revoluţiei”! Domnule Hannan, sunteţi cunoscut ca un avocat al democraţiei directe. Ce se poate face pentru ca această foarte generoasă idee să nu se suprapună cu noţiunea de populism? Să consulţi oamenii este un lucru foarte bun, dar practica mituirii electoratului este şi ea o realitate.

Daniel Hannan: Am o mare încredere în oameni. Cu cât mai multă încredere ai în oameni, cu cât mai mult îi consulţi, cu atât mai mult îşi exercită această funcţie în mod discret şi matur. Ţara europeană cu cea mai directă democraţie este desigur Elveţia. Un lucru notabil legat de Elveţia este că, datorită faptului că votează regulat pe problemele fiscale, este practic singurul stat din Europa în care cetăţeanul obişnuit are o oarecare idee despre cât cheltuie guvernul. Şi despre cât trebuie tăiat dintr-un loc pentru a plăti mai mult într-altul. Rezultatul este că nu găseşti un populism exagerat în această ţară.

Elveţia este o democraţie liberală foarte stabilă, care are un guvern de mici dimensiuni, care nu se află în criză economică, ceea ce este uimitor ţinând cont de faptul că această criză cu care se confruntă Europa este o criză bancară: la prima vedere Elveţia ar fi trebuit să fie foarte vulnerabilă. Dar pentru că au datorii reduse, taxe reduse şi cheltuieli reduse, nu se află în încurcătura ce a afectat cea mai mare parte a Uniunii Europene. Marele economist Amartya Sen spunea: „N-ar trebui întrebat dacă o naţiune este adecvată pentru democraţie, ea devine adecvată prin democraţie.”[1], iar Elveţia este un foarte, foarte bun exemplu că, dacă ai încredere în oameni, eşti răsplătit.

MN: Cât de departe aţi merge cu această idee? Votul electronic, poate?

Daniel Hannan: Eu sunt întotdeauna şi oriunde pentru referendumuri. Şi mai ales pentru referendumuri locale, sunt multe lucruri care pot fi decise la nivel municipal şi care nu este nevoie să fie decise la nivel naţional, şi cu atât mai puţin la nivel european. Referendumurile sunt un mod foarte bun de a le reaminti politicienilor că lucrează pentru noi, ceilalţi.

MN: Sunteţi încă un foarte tânăr politician conservator britanic, care este lecţia pe care aţi desprins-o din viaţa şi lucrările lui Margaret Thatcher?

Daniel Hannan: Să nu accept permanenţa declinului. Lucrul uimitor când vorbim de Margaret Thatcher… sunteţi foarte amabil, dar sunt suficient de bătrân încât să-mi aduc aminte atmosfera de dinainte ca ea să preia conducerea la sfârşitul anilor ’70. Aveam întreruperi de curent, penurie de alimente, greve permanente, inflaţie de ordinul zecilor de procente şi, mai rău decât toate, sentimentul declinului inevitabil. Cu oricine vorbeai, credea că Marea Britanie e terminată, că zilele noastre de glorie s-au dus şi că totul era ireversibil. Iar Margaret Thatcher a refuzat să accepte acest discurs, pur şi simplu n-a vrut să accepte, a dat frâu liber spiritul întreprinzător natural al oamenilor liberi şi a răsturnat situaţia. Şi a fost o realizare extraordinară, cum nu cred că am văzut în ţara mea înainte sau după aceea. Deci oricât de rău ar fi, nu trebuie niciodată să credem că va fi aşa pentru totdeauna. Cum obişnuia să spună chiar Margaret Thatcher: „Asta se spunea despre comunism.”

MN: Corect. Dar în legătură cu declinul Europei şi problema demografiei? Sunteţi mai optimist în legătură cu ele, credeţi că există un viitor în acest sens?

Daniel Hannan: Da, nu sunt atât de pesimist ca alţii, există lucruri mai grave în suprapopulata mea circumscripţie din Anglia de sud-est decât lenta scădere în număr a populaţiei către nivelul de la începutul secolului XX. Suntem îngrozitor de înghesuiţi acum. Desigur, această situaţie va crea probleme. În timpul tranziţiei apare probleme din cauza schimbării raportul salariaţi/pensionari. Dar, în cele din urmă… În primul rând este o problemă tranzitorie, raportul se va stabiliza din nou în cele din urmă la o valoare nouă, mai înaltă, cu o populaţie mai redusă dar mai longevivă. În al doilea rând… Bunicul meu, care lucra într-o mină de cărbuni la 70 de ani, nu se compară cu mine, care voi lucra în faţa unui ecran de computer la 70 de ani.

MN: Tehnologia ne-a schimbat viaţa.

Daniel Hannan: Exact. Şi cred că unul dintre lucrurile pe care toate ţările vestice trebuie să-l accepte este că nu putem continua politicile de pensionare concepute pentru o societate complet diferită. Este o problemă foarte plăcută! Avem fericita problemă că oamenii au o viaţă mai lungă şi mai împlinită, iar la 65 de ani nu suntem bătrâni şi uzaţi, putem încă să ne bucurăm de viaţă şi să fim activi, iar asta e o problemă foarte plăcută! Dar trebuie să facem schimbări la nivel fiscal.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1143 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by