Negocieri, deficite si salarii bugetari. Cum s-a batut palma la sediul Bancii Nationale

Vineri, 4 mai 2012, 12:35 Actualitate | Opinii

Fac din start mentiunea ca reintregirea salariilor in sectorul public aduce mai degraba a mita electorala fie ca venea de la PDL fie ca vine de la USL. E un calcul mai degraba asumat politic de presedinte decat unul economic. Problema nu este daca reintregirea se va face, ci mai degraba modul in care ea va fi ambalata. Discutiile de vineri de la sediul Bancii Centrale au aratat un Florin Georgescu extrem de abil si oficiali ai Fondului si ai Bancii Mondiale extrem de ingaduitori din acest punct de vedere. La fel de linistit era si Liviu Voinea.

In ultimele zile, semnalele privind acceptul dat de finantatorii straini majorarii salariale in sectorul bugetar se inmultisera. Au fost conferinte colocviale la sediul ASE cu participarea unor oficiali ai Fondului si fara presa, intalniri extrem de discrete la sediul BNR, discutii informale cu autoritatile. Scenariul pe marginea caruia s-a discutat azi la Banca Centrala e simplu: exista un buffer (un tampon) de 4,7 miliarde de euro, pregatiti pentru cazul in care care Romania isi depaseste tinta de deficit. O rezerva de lichiditate prevazuta pentru situatii exceptionale. In mod formal, ea nu poate fi folosita in mod direct pentru majorarile salariale.

Dar majorandu-se salariile, bugetul intra intr-o situatie exceptionala, care permite direct si formal utilizarea acestor bani. In plus, explica unul din participantii la discutiile de vineri, jumatate din bani se intorc la buget prin plata contributiilor sociale s.a. Asa incat, e gresit spus ca deficitul este egal cu suma cheltuita pentru plata reintregirii salariale. Din 1,5 miliarde lei, la cat estima Bogdan Dragoi cheltuielile nete, circa 7-800 de milioane se intorc si se fac de fapt venituri la buget. "Lucrurile nu stau atat de grav cum se pretinde. E suficient loc pentru aceasta reintregire, e de vazut doar modul in care o cuprindem in Scrisoarea de intentie", explica unul dintre participanti.

Banii au existat in Trezorerie, iar Ponta stia asta. A speculat insa cu abilitate momentul si probabil va consemna un plus de imagine aparand ca salvatorul bugetarilor, in ciuda "grelei mosteniri" lasate de MRU.

Strict tehnic, Dragoi avea ieri dreptate. Masa salariala - cele 42 de miliarde de lei - nu va fi depasita. Masura este, cum spuneam, pur electorala, majorarea salariilor bugetarilor ne-aducand crestere economica. Bugetarii sunt circa o treime din total angajati. Ca sa le majorezi sustenabil salariile bugetarilor, trebuie sa iei banii de undeva. Ai variantele: Impozite sau taxe mai mari aplicabile celorlalte doua treimi sau sectorului privat in genere (i.e. companii) fie un Fisc mult mai agresiv in descinderile la firmele private. In ambele cazuri, sectorul privat e cel care pierde. In niciun caz nu poti lega reintregirea salariala de o relansare a consumului ori a economiei.

Negocierile de la sediul Bancii Centrale nu au fost deloc dure, ci au avut loc intr-un cadru foarte relaxat, cu un Florin Georgescu pus pe glume si cu un Mihai Tanasescu (care a asistat fara a avea si calitatea de negociator) in verva. In orice caz, nu a fost ca la o negociere anterioara, la care toti cei prezenti - de la Guvernatorul Isarescu si Jeffrey Franks si pana la stafful tehnic - intrerupsesera negocierile si discutiile si se uitau blocati la TV-ul din perete. Se "dadea" pe sticla caderea Guvernului.