Socant. Asa a fost anuntul pe care domnul MR Ungureanu l-a facut in urma cu o zi. Dupa alegerile locale domnia sa urmeaza a deveni presedintele unei noi constructii politice, edificate sub obladuirea parintelui sau adoptiv, Traian Basescu. Spectaculozitatea rezida in faptul ca avem un premier pus in functie de o majoritate parlamentara care se dovedeste a fi sinucigasa politic. Nu pot eticheta altfel parlamentarii care au dat prin votul lor administrarea si resursele tarii tocmai pe mina celui care va fonda partidul politic menit sa inlocuiasca PDL si sa-i trimita pe tusa pe larga lor majoritate! Este fascinant cum acesti oameni voteaza ca si cum ar fi hipnotizati de un sarpe boa, fiind paralizati de frica si avind unica speranta ca obedienta lor le va asigura supravietuirea, chiar si in momentul in care au fost deja ca si inghititi! Cei mai lucizi, precum Frunzaverde au reactionat, recunoscind pierderea partidei, ceilalti se vad fara speranta, neavind loc in nici o barca de salvare politica!

Sorin PaveliuFoto: Arhiva personala

Este evident ca noua constructie politica va imprumuta doar citiva dintre actualii lideri PDL, cei agreati de Traian Basescu, si probabil ca va absorbi prin fuziune intreg UNPR-ul – care se va dovedi dupa alegerile locale a fi un partid fara sanse in alegerile parlamentare. Se va incerca sa se aduca in prim plan figuri noi, preponderent din lumea afacerilor. Un prim pas s-a produs prin infiintarea unui nou consiliu, sa-i spunem tot fiscal, care dubleaza pe cel existent si tripleaza echipa de consilieri personali. Este de amintit grimasa facuta de dl.Ungureanu atunci cind unul dintre invitatii din proaspatul organism informal a glumit, in prezenta camerelor de luat vederi, invocind statutul lor de “guvern din umbra”. Gura pacatosului adevar graieste – premierul organizind in vazul tuturor tocmai o alternativa la propriul sau cabinet si sursa de putere financiara a viitoarei constructii politice!

Miscarea facuta in vazul lumii este spectaculoasa si neverosimila, desi adevarata!

Pe de alta parte, presedintele Basescu a pus un prag de succes pentru PDL – sub care acesta va cadea in dizgratia sa si i se recomanda trecerea in opozitie – jumatate din scorul pe care il va obtine USL. Pe zi ce trece acest obiectiv se dovedeste a fi o himera, membrii PDL avind convingerea atingerii lui cam tot in aceeasi masura in care unii isi dau tot salariul la loto convinsi fiind ca vor obtine potul cel mare, dupa care urmeaza sa-si puna latul la git. Este evident ca ragazul cerut pina la anuntarea lansarii noului partid este strict legat de alegerile locale. Premierul a incercat inabil sa invoce ca “succesul in materie de administrare nu se instaleaza la doua luni de la investirea in functie, mai are nevoie de cel putin o luna”. Ca sa vezi!

O noua constructie politica a fost anuntata de multa vreme si nu avem cum sa intuim cine a venit cu strategia, poate presedintele Basescu, care in repetate rinduri a incercat sa se indeparteze de un PDL pe care-l controleaza doar siluit nu din convingerea liderilor sai actuali, poate fostul strateg in probleme politice – dl.Lazaroiu. Scenariul este oarecum patentat. Asa s-a format PNL-ul, din coasta PDL-ului, asa s-a format UNPR-ul din coasta PSD-ului, acum a venit rindul PDL-ului.

Vom avea un nou lider politic – ceea ce nu este rau deloc. Clasa politica are nevoie la virf de figuri noi. Desigur, domnul Ungureanu are citeva atuuri de partea sa, patronajul actualului presedinte al tarii, educatia sa solida, legatura puternica cu lumea nevazuta a “baietilor cu ochi albastri” si cu mediul de afaceri international, aflat sub atenta sa observatie, pina nu demult. Exista insa si citeva lucruri care deranjeaza – aerul de superioritate greu stapinita, accesul la informatii care ar fi trebuit sa ramina secrete pentru un lider politic si nu potentiale instrumente de santaj, metamorfozarea rapida intr-o copie a premierului Boc, felul in care domnul Ungureanu stie, sau mai bine zis nu stie, sa minta. In cele doua interventii televizate de pina acum, in calitate de premier, de fiecare data cind a mintit ochii l-au tradat, afisind o miscare necontrolata a ochilor (nistagmus). Iar oamenii simpli stiu sa recunoasca astfel de manifestari. Romania a avut si inca mai are un lider national care, una peste alta s-a dovedit a fi un abil manipulator al maselor, un specialist al promisiunilor desarte si al scuzelor fara limita. Increderea populatiei in astfel de personaje s-a prabusit, iar actualii lideri ai opozitiei se straduie si ei, la rindul lor, sa se indeparteze de acest model clasic de politician roman. Astazi o sansa adevarata ar avea-o numai un lider politic dispus sa spuna adevarul in fata, indiferent cit de dur ar fi el si sa sanctioneze minciuna. Poate ca Romania nu este inca suficient de pregatita pentru a aprecia un astfel de lider.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro