Au trecut zece ani de cand un prim-ministru al Romaniei l-a atacat. Dar el rezista, indestructibil ca un Bruce Willis al medicamentelor: cu cat il lovesti mai tare, cu atat e mai infipt. Nu este altceva decat un extract din frunzele copacului Ginkgo Biloba si circula pe piata sub nume diferite (Tanakan, Bilobil, etc.). Aceasta substanta, pentru care de un deceniu se platesc anual 17 milioane de euro de la buget, este cel mai potrivit exemplu practic care ne ajuta sa intelegem mecanismul prin care institutiile statului roman decid cum si pe ce sa cheltuie banii cetatenilor.
In 2002, premierul Adrian Nastase facea scandal pentru ca un medicament pe baza de plante, folosit in principal pentru tratamentul bolii Alzheimer, se afla in topul medicamentelor compensate generand anual cheltuieli de peste 100 miliarde lei vechi. “Se dau banii pe medicamente cu nume de discoteca”, spunea atunci Nastase. “Nu se mai poate continua asa.”
Dar s-a continuat. Si nu un an sau doi, ci un deceniu. Specialistii din Ministerul Sanatatii au fost atunci atat de “impresionati” de furia primului-ministru incat au decis reducerea subventiei pentru Tanakan de la 65% la 50%. O decizie atat de “radicala” incat, in 2006, Ginkgo Biloba aparea din nou, de aceasta data sub numele de Bilobil, in topul celor 20 de medicamente compensate pentru care statul a cheltuit cel mai mult.
Un principiu de baza recunoscut la nivel european spune ca un medicament trebuie sa se afle pe lista medicamentelor compensate de catre stat atunci cand uzul sau este fie vital pentru pacient, fie se justifica printr-o eficienta terapeutica si economica crescuta. Comisia din Ministerul Sanatatii care judeca intrarea sau eliminarea unui medicament de pe lista compensatelor se numeste astazi Comisia Nationala de Transparenta. Mai exista in Ministerul Sanatatii cateva comisii formate din medici specialisti, care sunt singurele abilitate sa propuna includerea sau excluderea unui medicament de pe aceste liste. Dincolo de efectele benefice pentru pacienti, prezenta unui anumit medicament pe lista inseamna si o afacere sigura, caci vanzarile acestora (datorita compensarii nu sunt scumpe) sunt asigurate. Deciziile acestor comisii sunt importante atat dintr-o perspectiva umana, cat si dintr-una financiara.
La un deceniu dupa ce un prim-ministru nu a reusit sa scape bugetul de “medicamentul cu nume de discoteca”, raportul unui institut britanic prestigios (NICE) incadreaza Ginkgo Biloba la categoria acelor medicamente a caror subventionare nu este justificata de dovezi clare ale unui raport risc-beneficiu pozitiv. Se recomanda limpede excluderea completa a Ginkgo Biloba de pe lista compensatelor din Romania, cei 16,3 milioane de euro astfel economisiti anual putand fi indreptati spre alte tratamente vitale.
Raportul expertilor britanici a ajuns pe masa oficialilor din sistemul medical inca din luna februarie 2012. Presa a pus mana pe el abia la jumatatea lui martie, atunci cand l-a si publicat. Daca pana in acel moment tacuse malc, Ministerul Sanatatii a publicat la randu-i raportul NICE si a decis in doar 3 zile reevaluarea mentinerii Ginkgo Biloba pe lista compensatelor. Ceea ce nu se facuse in zece ani, parea sa se fi rezolvat in doar trei zile. Cum asa?
Justificarea, oferita de mai multi oficiali, este ca acele comisii de specialitate din Ministerul Sanatatii, care judeca un medicament, o fac doar pe baza unor criterii stiintifice, nu si economice. In aceste comisii exista doar medici, nu si economisti, iar britanicii au studiat in special latura economica a eficientei Ginkgo Biloba. Specialistii Ministerului Sanatatii ar fi astfel exonerati de orice responsabilitate.
Asta daca nu citesti articolele aparute in literatura de specialitate. Beneficiile terapeutice ale Ginkgo Biloba (fie ca e botezat Tanakan sau Bilobil) sunt deja de cativa ani buni puse la indoiala si ar fi o mare mirare ca medicii specialisti din Ministerul Sanatatii sa nu fie la curent cu aceste controverse.
In 2007, un articol publicat de o echipa de specialisti de la Oxford constata ca, pentru a se dovedi efectele terapeutice benefice ale Ginkgo Biloba, este necesar un studiu de dimensiuni mari, datele din acel moment nefiind concludente. Acest studiu a aparut in 2009 (fiind pana in prezent cel mai important), rezultatele sale fiind publicate in “Journal of the American Medical Association”. Au fost urmariti de-a lungul a mai multor ani 3069 de batrani cu varste intre 72 si 96 de ani. Rezultatele au aratat ca “Ginkgo Biloba nu are efect asupra evolutiei bolii Alzheimer sau a unor demente produse de alte cauze”. Constatarea fusese deja prevestita de rezultatele unor studii precedente de mai mica anvergura.
Unele tari europene au reactionat cu rapiditate la dubiile ridicate in lumea stiintifica asupra eficientei Ginkgo Biloba: in Austria, in Ungaria, in Marea Britanie, astfel de medicamente se gasesc in farmacii, dar nu sunt subventionate de catre stat. Mai bogata si cu un sistem medical mai generos decat toti ceilalti europeni, Franta a redus intr-o prima faza subventia, pentru a anunta pe 1 martie 2012 ca medicamentele pe baza de Ginkgo Biloba au fost scoase complet de pe listele compensate. Ipsen, compania care produce Tanakan-ul, a acceptat decizia.
La doar doua saptamani dupa eliminarea totala din Franta, Ministerul Sanatatii anunta ca “ginkgo biloba se va utiliza numai in faza predementiala a Alzheimer”. In ciuda opiniei specialistilor britanici, a controverselor din literatura de specialitate, a practicilor recente din Franta (tara europeana care aloca cele mai multe resurse financiare sanatatii), specialistii Ministerului Sanatatii au decis limitarea subventionarii, dar mentinerea pe lista compensatelor. Medicamentul cu nume de discoteca, acest Bruce Willis al medicamentelor, rezista din nou.
Ce spun oficialii din Ministerul Sanatatii? Seful Comisiei de Neurologie (cea in a carei arie de specialitate intra Ginkgo Biloba), Ovidiu Bajenaru: “am facut catre Minister o hartie in care am spus ca daca nu sunt indeplinite criteriile economice, noi nu avem nimic impotriva sa fie scos pentru ca momentan nu exista studii clinice care sa sustina ca aceste medicamente pot sa beneficieze de compensare.” Secretarul de stat Vasile Cepoi, pe care l-am intrebat intr-o emisiune televizata de ce se subventioneaza in continuare medicamentul discoteca, a raspuns ca “nu-l eliminam de tot pentru ca Comisia noastra de specialitate a sustinut ca in predementa Alzheimer are eficacitate si ar fi riscant sa-l eliminam.” E limpede ca cele doua afirmatii se bat cap in cap. Cineva nu spune tot adevarul.
Care este motivul real al mentinerii acestui medicament pe lista celor subventionate de catre stat? Am putea specula ca specialistii decidenti sunt stimulati de catre companiile farmaceutice producatoare sa ia o anumita decizie. Dar ar fi doar speculatii.
O alta ipoteza, de aceasta data sustinuta de discutii off the record cu mai multi oficiali din sistem, este ca Ginkgo Biloba este mentinut pe lista compensatelor din motive electorale. Suntem in preajma a doua alegeri importante, iar Tanakan-ul si Bilobil-ul sunt folosite in special de pensionari. Taierea subventiei in prag de alegeri ar fi o lovitura serioasa acordata unui segment important de votanti. Iata motivul pentru care statul va continua sa cheltuie milioane bune de euro, in ciuda dubiilor stiintifice si evidentelor economice.
Cel mai bine vandut medicament pe baza de Ginkgo Biloba in Romania este produs de compania slovena Krka. In portofoliul acesteia,Bilobil-ul este inclus la categoria produselor care nu necesita prescriptie, adica cele care sunt menite sa previna boli si sa trateze afectiuni minore care nu necesita atentie medicala. Nici chiar in viziunea producatorilor, Ginkgo Biloba nu este un medicament vital pacientului. Dar asta nu conteaza in Romania, tara in care medicamentul cu nume de discoteca s-a transformat dupa un deceniu in medicament electoral.
6
8
