Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Servieta roșie, fiscalitatea britanică și rating-ul în scădere al Bucureștiului

de Mihnea Vasilache     Contributors.ro
Joi, 22 martie 2012, 18:36 Actualitate | Opinii


Mihnea Vasilache
Foto: Contributors.ro

Pe 21 martie, Chancellor of the Exchequer (ministrul de finanțe al UK) Osborne a pozat cu faimoasa servietă roșie ce conținea propunerea bugetului pentru următorul an fiscal. În UK, acest eveniment este intens mediatizat și comentat în fiecare an, pentru că Chancellor-ul are puteri semnificative de a schimba fiscalitatea și cheltuielile bugetare. Tradiția prezentării bugetului către House of Commons (camera inferioară, aleasă a Parlamentului britanic) datează din 1860 – tot de atunci datează și servieta roșie, deși urmează să fie scoasă din uz din cauza fragilității. Mai puțin cunoscut este faptul că Chancellor-ul are dreptul de a bea (inclusiv alcool) în timpul prezentării bugetului. Foștii ocupanți ai postului au optat pentru whisky (Kenneth Clarke), gin & tonic (Geoffrey Howe), brandy cu apă (Benjamin Disraeli), șpriț (Nigel Lawson) sau sherry cu ou (William Gladstone). Actualul titular precum și cei doi de dinaintea lui, Alistair Darling și Gordon Brown, beau însă numai apă plată.

Revenind la bugetul din 21 martie, atenția publicului și a opoziției a fost concentrată pe cota maximă de taxare a veniturilor de peste £150,000 pe an, cotă care fusese ridicată de la 40% la 50% de către guvernul anterior (laburist) în ultimele zile de guvernare. La vremea respectivă, în aprilie 2010, mărirea aceastei taxe a fost văzută ca o moștenire otravită lăsată de către laburiști următorului guvern conservator și un gest politic deloc subtil de a „lovi în bogați”. Deși reducerea taxei la nivelul anterior a fost, declarativ, întotdeauna un țel al guvernului conservator ce a urmat, alianța postelectorală cu liberalii și continuarea presiunii pe finanțele publice au făcut ca implementarea și calendarul aferent să devină un subiect foarte delicat din punct de vedere politic.

Pentru a construi argumente economice și politice, în toamna anului 2011, Chancellor Osborne a cerut HMRC (autoritatea care colectează taxele) să efectueze un studiu asupra impactului taxei de 50% în cei doi ani de aplicare. HMRC, ca și restul administrației centrale britanice, este formată din lucrători publici de carieră („civil servants”) care sunt percepuți ca fiind apolitici și competenți. De aceea, concluziile studiului, publicate tot pe 21 martie, au fost în general acceptate ca fiind valide. Studiul merită citit aici : http://www.hmrc.gov.uk/budget2012/excheq-income-tax-2042.pdf de către oricine este interesat de fiscalitate și economie, iar concluzia principală este exprimată foarte clar: taxa suplimentară de 50% distorsionează semnificativ fiscalitatea, care a colectat mult mai puțin decât estimările inițiale, fiind chiar posibil ca impactul net să fie negativ.

Această concluzie nu este o surpriză pentru niciun economist respectabil sau politician de dreapta și arată, dacă mai era nevoie, cât de profund greșită este concepția „stângii” despre taxele progresive. Taxarea exagerată a celor harnici, creativi și care își asumă riscuri nu aduce, de fapt, mai multe venituri la buget și, în consecință, nu atinge nici măcar scopul de a redistribui mai mulți bani categoriilor defavorizate. Vacarmul politic care a urmat, în care opoziția laburistă a acuzat în mod fățarnic guvernul că a produs un „buget pentru milionari”, aproape a înecat cele mai importante măsuri propuse pentru reducerea fiscalității: ridicarea pragului de deductibilitate pentru venituri – cu impact pozitiv în special pentru persoanele cu câștiguri mici, precum și reducerea impozitelor pe profit pentru companii (de la 25% la 22%). Aceste măsuri reprezintă recunoașterea de către Guvernul britanic a faptului că austeritatea bazată pe reducerea cheltuielilor publice este o măsură necesară, dar nu și suficientă pentru a reporni motorul economiei.

Așadar, nu întâmplător am propus eliminarea distorsiunilor din sistemul fiscal, precum și reducerea fiscalității, ca fiind două dintre direcțiile principale ale Pactului Fiscal pentru o Nouă Republică (http://www.nouarepublica.ro/un-pact-fiscal-pentru-o-noua-republica/), prezentat public în 3 martie, la București.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















560 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by