Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Problemele Romaniei in absorbtia de Fonduri Structurale si de Coeziune

de Radu Victor Ionescu     Contributors.ro
Miercuri, 14 martie 2012, 15:21 Actualitate | Opinii


Radu Victor Ionescu
Foto: Arhiva personala

Având în vedere sistarea recentă a plăţilor pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) articolul de faţă urmăreşte să prezinte cele mai des întâlnite probleme în absorbţia fondurilor, probleme semnalate de beneficiari, de firmele de consultanţă, de societatea civilă sau chiar de reprezentaţii Guvernului României. Articolul va sugera o serie de soluţii simple pentru a adresa aceste neajunsuri.

Jose Manuel Barosso, la o întâlnire cu Preşedintele României, a ţinut să pună accentul pe faptul că, în pofida eforturilor considerabile făcute de ţara noastră, România trebuie să accelereze procesul de absorbţie a fondurilor structurale în încercarea de a obţine o mai mare coeziune între statele devenite membre post 2000 şi restul statelor membre.

În ciuda importanţei acestor instrumente structurale, din mai multe puncte de vedere, statul român s-a dovedit nepregătit pentru îndeplinirea responsabilităţilor luate în faţa Comisiei Europene. Dacă pentru fondurile de pre-aderare alocate României în perioada 2000 – 2007, gradul de contractare a fost de 90%, iar rata de absorbţie de 70%, pentru perioada 2007 – 2013, rata de absorbţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune (FSC) este în continuare extrem de scăzută. Conform unui articol pulicat în 16 februarie 2012 rata de absorbţie până la 10 februarie 2012 a fost estimată la 6,3% (1.21 miliarde de euro).

În încercarea de a ameliora gestiunea şi coordonarea instrumentelor structurale, guvernul român a decis înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), condus de fostul Comisar European Leonard Orban. În încercarea de a asigura o derulare conformă cu procedurilor instituite, acest organ de specialiate cooperează cu Autorităţile de Certificare, Plată şi Audit. Pe lângă aceste atribuţii, MAEur coordonează împreună cu Ministerul Dezvoltării şi Turismului investiţiile din programele cu finanţare comunitară  şi naţională.

Dificultăţile în crearea cadrului instituţional

Aşa cum s-a menţionat în articolul anterior, conform principiului subsidiarităţii, statul român a avut obligaţia de a institui anumite autorităţi, cât şi de a organiza aşa-zisele Programe Operaţionale (PO). Spre exemplu, Programul Operaţional Sectorial Transport a fost acceptat de către Comisia Europeană în data de 12 iulie 2007. În schimb, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost acceptat pe 22 noiembrie 2007. Acest fapt a dus la întârzieri în publicarea ghidurilor solicitanţilor şi în evaluarea dosarelor, cât şi la decalări ale termenelor de aplicare.

Probleme semnalate înainte de lansarea formularelor de aplicare

Una dintre cele mai des menţionate probleme în acest stadiu este lipsa transparenţei calendarelor în care sunt prezentate datele la care formularele de aplicare sunt făcute publice, termenele de depunere a dosarelor, etc. În încercarea de a clarifica acest aspect, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) a creat un calendar orientativ, care însă nu este totdeauna respectat, ori este interpretat în anumite instanţe cu multă largheţe. O posibilă soluţie pentru remedierea acestui neajuns ar putea fi folosirea unei terminologii mult mai concrete şi evitarea formulărilor vagi precum: „a doua jumătate a Trimestrului I”.

Probleme semnalate după apariţia formularelor de aplicare

O chestiune des întâlnită în articolele despre instrumentele structurale este cea a decalării termenelor. Acest fenomen provoacă un lanţ de întârzieri în procesul de aplicare ce poate avea ca efect pierderea multor dosare, din simplul motiv că beneficiarii nu sunt informaţi cu privire la schimbarea termenelor limită. Potenţiale soluţii pentru această problemă ar fi păstrarea termenelor stabilite iniţial, sau relansarea cererilor de proiecte pentru a se evita pierderea unui mare număr de dosare.

Un alt neajuns semnalat de societatea civilă este legat de modificările pe parcurs ale documentaţiei necesare, a datelor de depunere, faimoasele „Corrigende la Ghidurile Solicitantului”. Din cauză că unii solicitanţi nu sunt informaţi cu privire la modificări, aceaştia ajung să depună dosare incomplete. Au existat cazuri în care chiar dacă beneficiarii au aflat la timp despre schimbările care trebuiau făcute pentru ca dosarul să fie acceptat, nu au avut timp să le pună în aplicare. O soluţie viabilă la această problemă ar fi ca orice schimbare făcută după lansarea aplicaţiilor să intre în vigoare doar începând cu următoarea solicitare de proiecte, fără a putea fi aplicabile retroactiv.


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro










Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















1095 vizualizari

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by