Dupa aproape un an petrecut in Nigeria in cadrul programului post-universitar pe care il urmez la Universitatea din Lagos imi este greu sa spun cu exactitate de cate ori mi s-a adresat intrebarea: ce se intampla cu banii proveniti de pe urma resurselor imense de petrol existente in ceea ce reprezinta cel mai important stat exportator de “aur negru” de pe continental African ? Contradictia este mai mult decat evidenta, atat de mult petrol si aproximativ 85% din populatie se vede nevoita sa supravietuiasca cu 2 USD pe zi… Avand cele spuse mai devreme in minte, am hotarat sa nu ma limitez doar la cazul nigerian si sa arunc o privire mai departe, peste granitele Nigeriei, pentru a incerca sa inteleg fenomenul acesta cel putin bizar. Astfel, in urmarirea acestui scop am analizat mai multe elemente din cinci state, respectiv Nigeria, Angola, Gabon, Guinea Ecuatoriala si Sudanul pre-secesiune, despre care cred ca vor ajuta in crearea unei imagini mai concrete si posibila aflare a unui raspuns intrebarii adresate mie.
Un lucru este cert, toate cele cinci state enumerate mai sus au resurse imense de petrol. Insa pentru a avea o imagine mai clara despre ce exact este vorba mi se pare important a analiza cifrele referitoare la productia si exportul de petrol in statele respective. Ca urmare, conform datelor oferite de catre CIA (click aici), pe 2010 cele cinci state sunt pozitionate in functie de productia de petrol intr-un clasament mondial dupa cum urmeaza: Nigeria locul 11 (2.458.000 bbl/zi); Angola locul 17 (1.988.000 bbl/zi); Sudan locul 31 (514.300 bbl/zi); Guinea Ecuatoriala locul 36 (322.700 bbl/zi); Gabon locul 40 (227.900 bbl/zi). In ceea ce priveste exportul de petrol, clasamentul pe 2009 oferit tot de CIA (click aici) in ceea ce priveste cele cinci state africane arata astfel: Nigeria locul 9 (2.102.000 bbl/zi); Angola locul 14 (1.851.000 bbl/zi); Guinea Ecuatoriala locul 34 (395.000 bbl/zi); Sudan locul 35 (383.900 bbl/zi); Gabon locul 52 (213.500 bbl/zi).
Pe langa constatarea evidenta a abundentei petrolului in aceste state africane, insirarea cifrelor de mai sus ma duce la o alta constatare poate la fel de evidenta, aceea ca aceste state au un rol foarte important pe piata mondiala, atat in alimentarea statelor vestice, de exemplu SUA si Marea Britanie, precum si in mentinerea echilibrului mondial a pietei petrolului. Procentajul mare al exporturilor poate fi explicat prin doua puncte majore: prezenta covarsitoare a multinationalelor precum Shell sau Exxon Mobil, si prin lipsa rafinariilor proprii. Astfel se ajunge la o situatie in care se exporta petrol crud de o calitate superioara la pret redus si se importa petrol rafinat la un pret mai mare decat cel la care se exporta. Consecinta…profituri mult reduse pentru tarile africane „bogate” in petrol.
Cum se face insa ca in ciuda resurselor importante de petrol cetatenii de rand se vad nevoiti, dupa cum aminteam mai devreme, sa traiasca la limita subzistentei ? Exista date care ajuta la intelegerea faptului ca “stereoptipul” legat de viata omului de rand din Africa isi are radacinile in realitate. De pilda, clasamentul CIA pe 2011 (click aici) cu privire la produsul intern brut pe cap de locuitor PPP (purchasing power parity) se prezinta astfel: Guinea Ecuatoriala locul 60- $ 19.300; Gabon locul 75- $7.000; Angola locul 137- $5.900; Sudan locul 170- $3.000; Nigeria locul 174- $2.600. Pe langa aceste date exista de asemenea un clasament facut de catre United Nations Development Programme (UNDP-click aici) care ajuta la o intelegere multidimensionala a situatiei. Clasamentul este facut in functie de HDI (Human Development Index) care are trei elemente principale, speranta de viata, nivelul de educatie si venitul pe cap de locuitor,si pozitioneaza cele cinci state astfel : Gabon locul 106 (HDI- 0.674); Guinea Ecuatoriala locul 136 (HDI-0.537); Angola locul 148 (HDI- 0.486); Nigeria locul 156 (HDI- 0.459); Sudan locul 169 (HDI-0.408).
Prezentarea clasamentelor si cifrelor de mai sus creaza imaginea nedistorsionata a realitatii confuze in care cetatenii celor cinci state se regasesc, saraci in mijlocul acelei intregi bogatii, insa pentru a ajunge mai aproape de aflarea unui raspuns la intrebare este nevoie sa atac si elementele ce sunt vazute a fi cauzele importante ale acestui status quo, coruptia si proasta guvernare sau lipsa democratiei. In cazul primului element, coruptia, ma vad nevoit sa fac referire la un studiu de caz mai mult decat relevant facut de catre Transparency International ce prezinta o noua clasificare a statelor in functie de gradul de coruptie, grupata sub numele de Transparency International Curruption Perception Index (click aici). Astfel, pe o scara de la 10-0, 0 reprezentand gradul cel mai inalt de coruptie, statele in discutie se claseaa dupa cum urmeaza: Gabon locul 100 (scor 3); Nigeria locul 143 (scor 2.4); Angola locul 168 (scor 2); Guinea Ecuatoriala locul 172 (scor 1.9); Sudan locul 177 (scor 1.6). Clasarea acestor state pe pozitiile respective in functie de gradul de coruptie prevent la nivelul sectorului public nu ar trebui sa socheze. Pana la urma, asa putem intelege de ce, de exemplu in Nigeria, un procentaj destul de mare din veniturile de pe urma petrolului se pierd fara nicio urma in sistem de la an la an, fara ca nimeni sa poata oferi explicatii multumitoare. De asemenea, este o practica cunoscuta darea mitei de catre companiile petroliere multinationale catre functionari ai statului de diferite rankuri pentru a-si putea desfasura activitatea cu minimum de interventie din partea ‚localnicilor” si fara a fi prea preocupati de respectarea legilor sau normelor de protejare a mediului.
In ceea ce priveste proasta guvernare sau gradul de maturitate democratica, lucrurile stau cel putin la fel de prost. In deceniile scurse de la obtinerea independentei de sub puterile coloniale, aceste state au trebuit sa treaca prin razboaie civile, dictaturi militare, regimuri autoritare…astfel incat imposibilitatea atingerii unui grad inalt de democratie pana in momentul de fata pare evidenta. Iarasi, o imagine mai clara asupra acestui element o ofera studiul facut de catre Economist Intelligence Unit, in care se masoara „nivelul democratiei” luand in calcul factori precum procesul electoral si pluralismul politic, functionarea guvernarii, participarea politica, cultura politica si libertatile civile, studiu ce poarta numele de EIU Democracy Index 2011 (click aici). In acest clasament Nigeria ocupa locul 119, Gabon locul 128, Angola locul 133, Sudan locul 153, iar Guinea Ecuatoriala locul 161, clasandu-se astfel in categoria „regimurilor autoritare”.
Citeste tot articolul si comenteaza pe
