​Legea lustratiei a venit cu o intarziere de 22 de ani. Multi – si naiv poate – au considerat-o nedemocratica in 1990 – pe motiv ca restrangea drepturile fundamentale ale unor oameni fara ca acesti oameni sa fie condamnati de ceva in justitie, ca ar fi fost mai bine ca din 1990 cu totii (inclusiv activistii si securistii & familiile lor) sa fi lucrat in interesul unei Romanii prospere si democratice. Multi au considerat in 20 mai 1990 ca dupa procesul contra celor apropiati de familia Ceausescu ar trebui sa tragem linie, sa incepem cu totii de la zero si sa ne reconciliem cu trecutul. Ca natiune, am avut prea multa incredere in oameni si nu stiam cat de putin pregatiti suntem in a intelege cum functioneaza democratia – din cauza asta sistemul (cu Iliescu doar un reprezentant al lui) si-a facut de cap.

Insa cei care au propus legea lustratiei in 1990 stiau mai bine care erau riscurile. Stiau ca activistii si securistii sunt doar niste oportunisti fara scrupule si ca isi vor vedea doar de interesul propriu si nu de cel comun.

Activistii, securistii si familiile lor au ramas la putere si au “condus tara” in special in folosul lor propriu si personal timp de 22 de ani, lor li s-au alaturat si alti profitori si oportunisti. Detineau resursele si controlul (prin controlul justitiei sau al Curtii de Conturi de exemplu) si sunt extrem de multi, astfel incat legal este aproape imposibil sa-i judeci cinstit. Aceasta este realitatea, increderea in justitie nu exista.

Legea lustratiei adoptata acum nu are dinti: cum ne reconciliem cu trecutul si cu furtul? Dupa ce ne-au “condus” timp de 45 de ani in comunism si inca 22 de ani de post-comunism si intre timp au furat destul, cum sa ne reconciliem cu ei?

O alternativa mai eleganta a legii lustratiei este sa ne uitam la averi. Cum a fost posibil ca unul sau altul sa acumuleze averi enorme cand a fost doar angajat la stat? Cum a fost posibil ca unii “oameni de afaceri” sa devina multi-milionari doar pe baza contractelor cu statul? Sa nu uitam ca toti am pornit cam de la zero in 1990.

Ar trebui ca legea lustratiei sa oblige fiscul sa stabileasca o lista a celor cu averi mai mari de 1 milion de euro si sa recomande celor de pe lista sa explice public cum au obtinut averea si sa le recomande tuturor milionarilor sa doneze 50% din avere catre stat sau catre fundatii si alte organizatii non-profit. Sunt convins ca oamenii cinstiti care se afla pe acea lista vor fi bucurosi sa explice, doar este in interesul lor, de oameni de afaceri onesti sa avem o clarificare pe tema averilor obtinute dupa 22 de ani de turbulente; este in interesul lor sa avem transparenta in modul de a te imbogati in Romania, este in interesul mediului de afaceri si al societatii sa stii ca in Romania ai oportunitatea sa te imbogatesti daca muncesti cinstit.

Citeste si comenteaza pe Jeopardy.