Contributors.ro: Miscarile de strada si protestele de dupa alegerile parlamentare din Rusia semifica un declic in constiinta rusilor, o schimbare de atitudine in ceea ce-l priveste pe Putin, rusii incep sa-si inchipuie o Rusie fara Putin
Adrian Cioroianu: Personal cred ca este vorba de o evolutie, de o acumulare in timp, a lucrurilor. A fost acesta recunosterea de catre cei doi ( Vladimir Putin si Dimitri Medvedev) ca totul a plecat de la un troc politic, un aranjament – sigur, putem sa-i spunem si si agreement, dar acest lucru nu schimbadatele problemei. Practic, un presedinte il scoate il scoate din palarie pe succesor si acum, in septembrie au recunoscut acest lucru, iar fostul premier ii propune fostului viitor presedinte sa devina premier. O parte din rusi nu au receptat bine acest lucru, iar in Occident nu a produs nici surpriza, nici placere. Mai curand a fost o recunoastere a faptului ca politica Rusiei este intepenita intr-o intelegere deloc reprezentativa pentru un stat care cel putin spune ca vrea sa mearga pe drumul democratiei. N-am nici un fel de indoiala ca nu numai in mediul moscovit, nu numai in Sankt Petersburg, ci in foarte multe orase ale Rusiei acest eveniment, la care se adauga ulterior alegerile parlamentare, au constituit declicul de care vorbiti. Nu cred ca daca Medvedev ar fi spus ca vrea sa candideze pentru un nou mandat de presedinte lucrurile ar fi fost mai pasnice. Poate nu ar fi fost acum manifestatiile, dar pe termen lung acest sistem din care fac parte atat Putin, cat si Medvedev este cel criticat de oameni. Putin este exponential, isi asuma rolul de varf de lance al sistemului. Cei ce ies in strada nu ies doar impotriva lui Putin, ci impotriva sistemului.
Contributors.ro: Un fost consilier de la Kremlin spunea ca Putin face parte dintr-o patura larga de oameni ce vor o revansa dupa caderea Uniunii Sovietice. Cartea Mashei Gessen parca despre asta vorbeste cel mai mult, vorbeste despre un Putin care incearca sa preia toata puterea statului, nationalizeaza televiziunile… Vi se pare unilaterala o astfel de viziune?
Adrian Cioroianu: Din pacate nu este deloc unilaterala, Nu numai nationalizarea televiziunilor sau oprimarea opozitiei, dar si reluarea imnului de stat din vremea Uniunii Sovietice si reabilitarea, intr-un fel, a lui Stalin in istoria oficiala si a unor simboluri staliniste, parada de 9 Mai de anul trecut toate acestea sunt semnale ce pot fi rezumate prin celebra fraza rostita de Putin acum cativa ani: „Destramarea URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica din secolul XX”. Sunt convins ca nu numai Vladimir Putin crede acest lucru, multi rusi sunt si ei de acord. Exista un orgoliu al imperiilor, o nostalgie imperiala. Rusia in timpul tarilor a fost un imperiu, Uniunea Sovietica a fost de asemenea un imperiu, chiar daca nu mai ieseau cu icoana, ieseau cu Steaua rosie sau cu portretele lui Marx, Lenin. Ceea ce s-a produs in 1991 reprezinta pentru anumiti rusi si cred ca si pentru domnul Putin un fel de rana nevindecata. In toti acesti ani Putin a actionat in spiritul acestor idei. Si promisiunile din programul pentru viitorul mandat arata acest lucru. Printre ele se numara si promisiunea modernizarii fortelor armate, pe fondul cresterii pretului petrolului.
Am citit recent o analiza in care se spunea ca in 1999, cand Putin devenea presedinte, pretul unui baril de petrol era de 27 de dolari, astazi pretul e de patru ori mai mare. Rusia s-a trezit cu un flux de bani de care Vladimir Putin a beneficiat politic. Sigur, nu numai el, multi rusi si-au vazut veniturile crescand, exista o stabilitate economica, mai multa ordine, acestea impreuna cu campaniile impotriva oligarhilor l-au apropiat pe Putin de rusul de rand, dar acest lucru nu ma face sa cred ca ambitia administratiei lui Putin n-a ramas restabilirea unui statut important pentru Rusia la scara internationala.
Contributors.ro: As vrea sa va citesc una dintre concluziile acestei carti a jurnalistei Masha Gessen: „Adevarul simplu si si la indemana este ca Rusia lui Putin e o tara unde rivalii politici si criticii insistenti sunt adesea ucisisi unde macar o parte din ordine isi au originea in biroul presedintelui”. Este o acuza ce apare frecvent la adresa lui Vladimir Putin
Adrian Cioroianu: Cu totii am intalnit astfel de opinii, nu putem nega ca ne gandim noi insine cat de implicat e presedintele Rusiei in astfel de evenimente, de la disparitia sau asasinarea unor ziaristi la anumite campanii de discreditare a adversarilor politici. Pana la manifestatiile din decembrie 2011, opozitia, de cate ori se aduna intr-o piata din Moscova sau din alt oras, era intampinata cu trupe ale politiei sau trupe de interventie rapida, adunarile erau dispersate, participantii amendati sau, uneori, arestati. Regimul nu agrea ideea ca opozitia are o voce importanta in societate. Exista dezbateri neincetate privind inceputurile carierei politice a lui Putin. De pilda, despre anul 1999, cand Putin era prim ministru iar Moscova si alte orase erau confruntate cu explozii ale unor blocuri de locuinte, soldate cu sute de morti. Au fost aceste explozii opera unor ceceni sau au fost, asa cum cred unii, anumite aranjamente in care era implicat si FSB?
Sigur ca e cinic sa gandesti asa si nimeni nu doreste sa ii fie confirmata ideea ca Valdimir Putin ar fi fost cel cu cheia detonatoare pentru aceste explozii. Dar vreau sa spun ca intr-o societate in care enigmele persista, evident ca se vor dezvolta teoriile conspiratiei. Drept pentru care Putin e vazut de unii ca fiind autorul acestor explozii, autorul moral al executarii ziaristei Politkovskaia, autorul moral al altor violente asupra unor opozanti sau jurnalisti. Singurul care ar putea sa faca lumina in acest caz este, deloc paradoxal, Vladimir Putin. Dar acest lucru nu se poate face decat printr-o democratizare a societatii rusesti.
Contributors.ro: De unde credeti ca provine inversunarea lui Putin impotriva scutului antiracheta asa cum se desprinde din programul sau politic ca viitor presedinte?
citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
