De ce atâtea pasiuni, procese, zeci de dezbateri la tv-uri, articole de ziar, interviuri, energie consumată, demnă de o cauză mai nobilă?

Stefan VlastonFoto: Hotnews

La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.

De fapt, școlile sunt bune pentru că sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului. Peste salariile date de stat. Spre deosebire de acei părinți care locuiesc în apartamente modeste, dar în circumscripțiile școlilor vizate de bogați. Acești „amărâți” trebuie eliminați din selecția pentru școlile bune. Acesta este obiectivul proceselor aflate pe rol.

Plătim acum prețul pentru salarizarea uniformă a cadrelor didactice, nu după performanță și rezultatele muncii. Dacă n-ar fi nevoie de „stimulentele” părinților, (ilegale), mult mai multe școli ar fi devenit bune și foarte bune, prin salarizarea legată de performanță. Din toamnă intră în funcțiune și finanțarea per capita, care urmează elevii și în învățământul obligatoriu privat și care va stimula școlile sa-și ridice standardele. Dacă nu vor sa rămână fără elevi. Oferta este mai mare decît cererea, în 2004 plecau 260.000 de absolvenți de clasa a VIII-a, iar acum doar 200.000. S-a mai și construit între timp, au apărut și alte școli private, deci spații să primească toti elevii există. Dar nu în școlile supra solicitate.

Școlile care nu-și ridică calitatea în pregătirea elevilor, vor rămâne fără elevi, deci fara bani, motivați să se ducă la școlile bune.

Părinții cu resurse financiare mari ar putea să preseze în direcția înființării unor școli private de calitate, aflate în zonele lor rezidențiale, evitând astfel și deplasarea odraslelor la distanțe mari în București. Care școli beneficiază de taxele și impozitele plătite de părinți prin faptul ca finanțarea de la stat urmează copilul, inclusiv în învățământul privat.

Ce au făcut și ce n-a făcut Ministerul și Inspectoratele Scolare?

  • Campania de lămurire a părinților și legislația secundară aferentă au fost declanșate după votarea bugetului de stat pe 2012, adică în luna ianuarie 2012, deși planuri de trecere la o astfel de structură există de prin anul 2000. Dacă bugetul de stat n-ar fi cuprins sumele aferente, probabil acțiunea nu s-ar fi declanșat.
  • Broșura cu toate datele lămuritoare pentru părinți a fost trimisă în toate școlile și grădinițele, astfel încât fiecare părinte să aibă acces gratuit la informații de primă mână.
  • A fost înființat un telefon verde, pentru fiecare județ, de la care se pot obține explicații.
  • Programa școlară va fi prezentată săptămâna aceasta, există timp suficient pentru asimilarea ei și pregătirea cadrelor didactice.
  • Inspectorii si directorii au asigurat că existe spații suficiente, prin scăderea populației școlare, prin relocarea cifrelor de școlarizare între școli, de toate aspectele se ocupă o Comisie Națională și Comisii Județene dedicate problemei.
  • Rămânerea copiilor în grădinițe, de doua sau trei ori în grupa mare, n-ar fi adus un plus de pregătire, gradinițele nu au, în general, cadre suficient calificate, mijloace de învățământ, directori și inspectori care să controleze procesul cu instrumentele aplicate școlilor generale.
  • Din banii prevăzuți în bugetul Ministerului sunt în curs de licitație și achiziție mobilier și mijloace de învățământ moderne.
  • Algoritmul de înscriere este informatizat și transparent, după fiecare etapă se afișează locurile rămase libere la toate școlile, astfel încât să fie redusă acțiunea pilelor, relațiilor, banilor, telefoanelor venite de sus, cum a fost în anii trecuți. Dacă sunt mai mulți candidați decât locuri, intră în funcțiune un set de criterii, generale și specifice, de asemeni cunoscute si afișate. Nu mai sunt posibile înscrierile multiple și aranjamentele pe sub masă. Am vrut transparență și acces echitabil la educație? Atunci de ce ne supără când, în sfârșit, le avem?

Citeste tot articolul si comenteaza pe

Contributors.ro