Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în colaborare cu CSOP (Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei) au realizat, în perioada noiembrie-decembrie 2011, cel de-al patrulea sondaj de opinie privind percepţia românilor asupra comunismului. Rezultatele sunt cat se poate de interesante pentru cei care vor sa inteleaga, dincolo de partizanate si prejudecati, ceea ce numim cultura politica a post-comunismului. O cultura politica in care memoria joaca un rol esential. Dupa decenii de imbecilizare etnocentrica, de la stalinismul national al lui Ceausescu la peremism si alte asemenea ideologii ale urii, este reconfortant sa constati ca romanii nu cad in capcana mitologiilor de tipul tapului ispasitor, nu se lasa sedusi de demagogia iefitina dar, vai, cat de nociva, a exclusivismului xenofob. La fel, campaniile sistematice de reabilitare a Securitatii in ochii opiniei publice par sa fi esuat. Mitul unei Securitati patriotice si inocente nu a prins.
Este de semnalat faptul că publicul declară într-o proporţie covârşitoare (65%) că responsabilii pentru crimele din timpul Revoluţiei nu au fost pedepsiţi. Iarăşi se constată diferenţe semnificative în ceea ce priveşte grupa de vârstă (25% dintre cei sub 20 de ani sunt de părere că cei răspunzători de crime şi-au primit pedeapsa, în timp ce doar 11% dintre respondenţii ce depăşesc etatea de 60 de ani gândesc la fel). 65% dintre cei intervievaţi consideră că responsabilii pentru crimele înfăptuite nu au fost pedepsiţi. Previzibil, Securitatea conduce în clasamentul celor consideraţi vinovaţi (atât pentru crimele de până la 22 decembrie 1989, cât şi pentru cele de după 22 decembrie), dar un procentaj în creştere al respondenţilor – faţă de sondaje precedente – admite că Armata a tras în populaţie (37% spun că Armata a tras în populaţia civilă după 22 decembrie). De asemenea, 47% nu cred în prezenţa teroriştilor. Doar 30% sunt de părere că teroriştii au existat. La întrebarea: „Credeţi că a fost sau nu corectă condamnarea membrilor Comitetului Politic Executiv al PCR?“, 34% susţin că da, iar 29% spun că nu. Aparent paradoxal, prin prisma raportării la responsabilitatea Armatei faţă de victimele din decembrie 1989, 39% dintre respondenţi apreciază drept corectă condamnarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac (numai 20 de procente susţin că sentinţa nu a fost corectă). Un procentaj important al respondenţilor (47%) consideră că procesele intentate celor responsabili de crimele din timpul revoluţiei ar trebui să continue. 32% din respondenţi sunt de părere că militarii ar trebui să se supună doar ordinelor legale, pe care le consideră morale. Un procentaj relativ scăzut (15%) apreciază că militarii ar trebui să se supună oricărui ordin.
Prezentul sondaj a avut ca teme principale de cercetare: Revoluţia din decembrie 1989, consecinţele instaurării regimului comunist asupra minorităţilor etnice şi religioase, restituirea proprietăţilor confiscate, informarea prin intermediul posturilor de radio străine înainte de decembrie 1989, influenţa trecutului comunist asupra societăţii de astăzi.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
