Serviciile au abilitatea extraordinara de a lua chipul personajului cel mai bine digerat de psihologia colectiva. Pentru rusi Putin aduce promisiunea recuperarii prestigiului pierdut de fosta URSS. E de asemenea tatucul protector pentru norod, spaima oligarhilor care i se opun, reteaza scurt fonfleurile media, a inceput sa-si construiasca deja mitologia (arte martiale, vanatoare, pilot de avion, etc). Pentru romani primul model livrat a fost Traian Basescu. Stil autoritar (“capul familiei din majoritatea gospodariilor) dar permeabil la emotii (tiranul sentimental), discurs colocvial cu excese populiste, militaros si “patriot” (distantarea de Rusia-Nato, Afganistan, lupta impotriva terorii, etc). Sub domnia lui am luat un imprumut-mamut pentru a salva pielea bancilor iar in contul banilor primiti trebuie sa cedam repede controlul resturilor din sistemul energetic. Plus resursele de aur, pasiunea de ultima ora a Presedintelui. Cum se cheama asta? Politica inteleapta de stabilizare macroeconomica!
Se putea si altfel? Se putea, aruncati o privire peste umar la bulgari-fara FMI, fara gaze de sist, etc. Modelul presedintelui-jucator a devenit insa impopular dupa doua mandate de excese luminate. “Statul sunt eu” a inceput sa agaseze asa ca avem nevoie de un nou model livrat de baietii din servicii. In locul stilului autoritar-militarist, vom avea unul intelectual-corporatist. Genul conciliant si elevat, teme favorite: eficienta administratiei, gestionarea eficienta a resurselor (accentul pe privatizare “ce-vreti sa fure baietii destepti tot, nu mai bine pasam definitiv proprietatea si scapam de grija lor?”), dialogul politic (“cine n-are pete in dosar sa ma conteste vehement , cine are sa vina sa negociem”), incurajarea valorilor autentice (cea mai buna resursa umana e in definitiv tot in servicii, nu?).
MR Ungureanu e arivistul perfect, se va potrivi de minune in rolul sau. Urmariti-i lunga serie de aliante si tradari, instinctul perfect pentru ascensiunea sociala. De la pozitia promitatoare in UTC-ul comunist, la sefia ministerului de externe capitalist. Observati si masinaria de PR care il secondeaza acum. Ii scade din popularitatea apartenenta la “servicii”? Gasim niste intelectuali de marca sa-l recomande (Djuvara, Plesu). Apar insinuari despre colaboratori masculini prea “apropiati”? Se publica repede relatari despre frumoasa sa poveste de dragoste din familie. Membru prin fundatia Soros? A adus inapoi jurnalistii din Irak! UTC-ist? Corportatist! (vezi sursele de venituri a d-nei Ungureanu, cu OMV vaca grasa). MRU nu e premierul de sacrificiu, decorativ si inutil, bun doar sa faca act de prezenta pana la alegeri scotand baronii PDL de sub tirul media. MRU e viitorul candidat cu sanse sigure la fotoliul de la Cotroceni. Tot circul cu contestarile din strada pare acum justificat. Puterea care cedeaza “presiunilor strazii”materializate de 100 de zgribuliti. Sa fim seriosi! Imi pare rau de oamenii de buna credinta de acolo, care vor schimbarea “sistemului”, dar toata miscarea are si rolul de a introduce Omul Serviciilor in cursa pentru Cotroceni pacalind baronii PDL ca poporul le va trage un sut in fund daca nu-l accepta. Evolutia protestelor ar putea sa aduca o confirmare/infirmare teoriei mele in perioada urmatoare.
Sunt argumente in plus pentru acest cosmopolit om al serviciilor? Da, actuala clasa politica n-a fost in stare sa produca alt lider credibil care sa garanteze apararea intereselor occidentale intr-o economie care le apartine deja in mare spre foarte mare masura. MRU e candidatul ideal si pentru a implementa cedarea organizata a suveranitatii nationale in folosul "interesului comun european" cum afirma de altfel actualul presedinte. Are si discursul si o structura in spate care sa-l sprijine in demersul sau.
PS: Jos palaria pentru discursul de azi a lui Antonescu vis-a-vis de implicarea serviciilor. O fi lenes, prea emotional, dar e singurul care o face si singurul care a vorbit inca de anul trecut de privilegiile serviciilor de informatii si salariile lor umflate.
2
4
