Există în prezent o preocupare pe rețelele de socializare și în general pe Internet pentru maniera în care se discută despre politică la televiziunile noastre. Cum e fierbere mare într-ale politicii, cu numeroase ieșiri la rampă din toate părțile, comentatorii și analiștii nu mai prididesc să umple de spumă spațiul televizual. Cele mai harnice sunt televiziunile de știri care produc pe bandă rulantă dezbateri despre orice, fără profit jurnalistic. Formatul cu un șirag de analiști și comentatori este un fabricat artificial (o emisiune a primit chiar acest generic, Fabrica), căruia i se pierde adesea rostul inițial, acela de a lămuri, de a oferi o privire multiplă, edificatoare asupra unei informații, unui eveniment, unei atitudini. Telespectatorii nu află mai nimic și nici nu sunt ajutați să înțeleagă mai bine. Plină de umor involuntar s-a dovedit hărmălaia creată de Antena 3 în jurul ploii cu gheață, contestată ca fenomen meteorologic de analiștii de serviciu. Aceiași care comentează criza financiară, moda la ultrași, războiul din Irak, remanierea, efectul zăpezilor asupra agriculturii, declarațiile ministrului, exploziile solare ș.a.m.d, nu contează ce.
Comentariul politic ca formă de exprimare a opiniei, ar trebui susținut pe cel puțin trei piloni: să pornească de la informații și fapte verificabile, să aibă ca bază mai mult decât un abecedar de cunoștințe politice și să dea dovadă de bună-credință. Poziția de comentator politic figurează în Clasificarea Ocupațiilor din România sub grupa 2451 Scriitori, ziariști și asimilați, presupunând condițiile jurnalismului de opinie și regulile sale. Comentatori și analiști politici pot fi jurnaliști, politologi, oameni specializați pe politică externă, internă etc. Rezoluția 1003 a Consiliului Europei asupra eticii jurnalistice spune că ” Exprimarea opiniilor poate consta în reflecții sau comentarii asupra unor idei generale sau în observații privind informații cu fundament real” și accentuează pe maniera etică și onestă a exprimării opiniei. Regulile sunt identice pentru mediile publice și cele comerciale. Comentariului politic la televizor a luat însă de câțiva ani o distanță ticăloasă față de model.
Ultimul Raport FreeEx descrie plastic ce se întâmplă în unele platouri tv ca fiind ”o telenovelă politică în direct, non-stop”. Referința la Antena 3, care excelează în comentatori dezlănțuiți, de o energie inepuizabilă (Ciuvică și Stan sunt emblematici), la Realitatea TV, RomâniaTV și uneori B1 TV este justă. Cei aduși să comenteze nu au adesea nici cultura politică nici moderația unor analiști, ci se potrivesc criteriilor din șarja lui Andrei Pleșu despre comentariile care produc vânâtăi, nu reflecție:”cu cât ești mai contondent, cu cât ai fălcile mai strânse, cu cât ai în ochi o lucire mai asasină, cu atât ești mai apt”. Aportul acelorași comentatori plimbați invariabil pe aceste canale (Chireac, Drăgotescu, Nistorescu, Andronic ș.a.), chiar și a celor din categoria elevată (Cristoiu, Boda, Hurezeanu, Lăzăroiu), nu depășește prea des sporovăiala vecinilor de la scara blocului, înfierbântați în disputele despre meciul politic. Unii și-au luat-o în cap, își cred infailibile opiniile și ridică tonul pentru a le impune. Am ajuns să o vedem și pe asta: Paleologu părăsește o emisiune difuzată pe Money Chanel alungat de vehemența lui Emil Hurezeanu, unul dintre rarii analiști autentici de politică externă. Intoxicat de mediul jurnalismului dâmbovițean, Hurezeanu a uitat bunele practici ale Europei libere, un radio unde dictatorului i se spunea obligatoriu pe post ”domnul Ceaușescu”. De la Radio Europa liberă sau de la Deutsche Welle ar fi fost concediat pentru mai puțin de atât. La București, e titlu de glorie, iar scuzele sunt, de la jurnaliști până la președinte, demodate.
Calitatea analizei politice are legătură și cu nivelul politicienilor, vecini de platou și de dialog.
Vehemența este dominantă în ton, nu și în crez. Despre convingerile, despre cultura preopinenților, telespectatorii află puțin. Apariția incidentală a unor comentatori capabili să argumenteze, să explice și să-și țină firea se transformă într-o bucurie nesperată pentru telespectatorul dornic de altceva decât de scrîșnete sau bufonadă. De referință, pentru ținută și competență, Dorel Șandor în tandem cu Alin Teodorescu pe B1 TV, sau Adrian Papahagi pe TVR Info.”Avem nevoie de spirit critic în viața noastră publică nu de istericale, de parapon, de resentiment, de ură”, mai spunea Andrei Pleșu.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
