Capitalismul este in codul genetic

de Lucian Croitoru     BNR
Luni, 30 ianuarie 2012, 15:43 Actualitate | Opinii


Lucian Croitoru in studioul HotNews
Foto: Hotnews
La scara istorica, lupta continua a oamenilor pentru o viata mai buna a dus la crearea capitalismului. Punctul sau forte este capacitatea de a creste productivitatea economica. Pe aceasta baza capitalismul produce mai multe oportunitati pentru mai multi oameni si promoveaza libertatea personala si politica. Faptul ca este mai bun decat alte sisteme nu inseamna ca nu are defecte.

Cu toate acestea, cand defectele produc consecinte greu de suportat, apare fie viziunea periculoasa ca sistemul capitalist trebuie sa fie perfect pentru a fi pastrat, fie ideea ca libertatea pietelor trebuie redusa. Suntem pe vreunul dintre aceste drumuri?
  • 1.    Omul si defectele capitalismului
In ultimii ani am trecut atat printr-un boom nesustenabil cat si printr-o recesiune severa, iar in unele tari inegalitatea in venituri a atins maxime istorice. Aceste evolutii pun din nou in discutie cele doua defecte principale ale capitalismului. Primul, este ca nu poate evita bule nesustenabile urmate de crize inevitabile.

Al doilea este ca nu poate evita inegalitatea veniturilor si accentuarea episodica a acesteia, mai ales in perioadele de recesiune. Cele doua defecte rezulta din natura umana si de aceea nu exista un leac pentru ele. Interesul personal si increderea- ambele trasaturi umane- sunt sursele ultime ale acestor doua defecte. Cateodata, increderea privind producerea bogatiei creste nemasurat (apare exuberanta), producand boom-uri nesustenabile si prabusiri inevitabile. In acelasi timp, efortul pentru a produce bogatia este prea mare pentru unii si ei raman in urma, astfel ca sistemul functioneaza cu inegalitate in venituri, care se accentueaza in recesiune.

Pentru cei care nu privesc sistemul de productie prin prisma naturii omului, inlocuirea capitalismului pare  o solutie pentru rezolvarea problemei fluctuatiilor si pentru eliminarea inegalitatii economice. Cand numarul celor care gandesc astfel a crescut foarte mult, unele tari au trecut la socialism. Socialismul a demonstrat ca nu poate genera o productivitate mai mare decat capitalismul deoarece confisca libertatea pietelor si, din acest motiv, nu poate inova. Pentru a supravietui pe termen lung socialismul confisca libertatea individuala si politica.

In locul fluctuatiilor economice si inegalitatii veniturilor, socialismul a adus penuria generalizata si piata neagra, care i-a imbogatit pe speculanti. Comparativ cu acestea din urma, cele doua defecte ale capitalismului sunt de preferat. Ele vor exista atat timp cat natura umana nu se schimba si in codul genetic scrie ca oamenii nu pot fi egali. Tot ce putem face este sa limitam consecintele celor doua defecte la niveluri acceptabile.

Economia de piata este compatibila cu acest scop datorita capacitatii sale exceptionale de a raspunde la presiuni economice si politice. Pentru a acomoda aceste presiuni, piata ramane deschisa la schimbari. Forta care conduce aceste schimbari este dorinta naturala a oamenilor de a lucra pentru mai binele lor si al familiilor lor. Daca acesta este interesul personal, atunci interesul personal este bun. Schimbarile institutionale si ajustarea relatiei cu institutiile politice ocupa un loc special deoarece asigura incorporarea interesului personal in valori inalte ale societatii, chiar daca acestea se pot separa temporar.

 Asa au rezultat societatile cu raspundere limitata,  reglementarile prudentiale, reglementarile privind mediul inconjurator, bancile centrale (independente), asigurarile sociale etc. Si crizei actuale i se va raspunde cu noi solutii institutionale si cu o noua relatie a pietelor finaciare cu institutiile politice.  

Cu toate acestea, existenta celor doua defecte este suficienta pentru ca ideea unei societati socialiste promitand egalitate, inclusiv economica, sa nu dispara niciodata, chiar daca faptele arata ca socialismul  nu a furnizat egalitate. Caderea socialismului este temporal prea aproape de criza curenta, astfel ca eventuale cereri pentru organizarea socialista a societatii par indecente pentru aproape toata lumea.

Prelungirea crizei a determinat totusi aparitia unor mesaje anticapitaliste, de exemplu in miscarea Ocuppy, care este focalizata mai ales impotriva pietelor financiare. Astfel de mesaje au aparut si la Bucuresti, dar raman, ca si in cazul miscarilor Ocuppy, pierdute intr-o multime de mesaje doctrinar incoerente. Nu se vad semnale ca actuala criza economica ar putea sfarsi prin devieri de la capitalismul democratic, dar nu trebuie uitat ca astfel de alunecari au avut loc.

Criza actuala a intensificat insa, asa cum au facut toate crizele majore, lupta dintre stat si pietele financiare- cei doi candidati la rolul central in administrarea economiei. Intensitatea mare a luptei este vizibila inclusiv din discursuri ale liderilor politici si ale sefilor de companii financiare. Fiecare candidat are propriile sale probleme majore care nu pot fi rezolvate pe termen scurt. Publicul le constientizeaza si decide daca statul sau daca pietele libere pot rezolva cel mai bine ambele tipuri de probleme. Sarcina reformelor (repararii problemelor)  va fi data de public acelor politicieni care inteleg cel mai bine candidatul ales de el pentru a juca rolul central in administrarea economiei.

  • 2.    Criza financiara favorizeaza statul
Politicienii de stinga si centru-stanga vad oportunitati in actuala criza, inspirati probabil de cresterea rolului pe care l-au jucat guvernele in economie dupa criza din 1929-1933. Atunci nu au existat salvari ale industriei financiare de catre guverne. Cu intarziere, pentru a suplini deficitul de cerere cu care s-au confruntat economiile atunci, statele au urmat politici de ocupare a fortei de munca bazate pe lucrari publice.

Efectele crizei s-au intins pe multi ani. Treptat, increderea in mecanismele pietei s-a diminuat, iar increderea publica in stat a crescut la cote nemaintalnite dupa al doilea razboi mondial. In paralel, dupa aparitia sa in 1917 in Rusia, socialismul a cuprins in urmatoarele trei decenii mai bine de o treime din intreaga lume. Discursurile pro-stat, pe care publicul le-a favorizat, dupa criza din 1929-1933 pentru aproape 2 decenii contineau cuvinte ca "lacomia bogatilor", "nationalizare", "inegalitate" etc., ca si discursurile de astazi.

Increderea publica in guverne ca agenti principali in administrarea economiei a ramas la cote inalte pana cand, in timpul crizei petrolului si a inflatiei din anii 70, lupta fost castigata de pietele financiare. Si astazi, politicienii de stanga si centru-stanga spera ca dezamagirea publica in legatura cu sectorul finaciar va conduce la reabilitarea guvernului ca actor central in administrarea economiei. Acest lucru este exploatat si in miscarea Occupy si in alte miscari anti-globalism sau de orientare democrat sociala.

Caderea lui Lehman Brothers in septembrie 2008 parea sa fie simbolul coborarii de pe piedestal a pietelor financiare si semnul ca politicienii vor redobandi rolul central in administrarea economiei. Publicul, furios pe ceea ce s-a numit "lacomia bancilor", pe care le considera principalii vinovati pentru criza, parea sa sprijine  aceasta idee. La scurt timp de la colapsul lui Lehman Brothers, lupta parea castigata din nou de politicieni, care cu cuvinte intelepte promiteau o noua arhitectura a sistemului financiar si asigurau ca au invatat lectiile Marii Depresii.
  • 3.    Datoriile publice favorizeaza pietele
In ciuda aparentelor, de data aceasta, lupta pentru locul central in administrarea economiei ar putea fi castigat de pietele financiare. Am scris pentru prima data acesta idee intr-un articol din septembrie 2011. Argumentul meu era ca avem nevoie de piete libere pentru a creste productivitatea si a relua cresterea economica sustenabila.

Pietele finaciare libere sunt astazi expresia unei economii globalizate. Lupta se da intre aceasta din urma si guvernele nationale, care se straduiesc sa satisfaca cererile electoratelor nationale. Evident, lupta este inegala, deoarece economia mondiala este prea puternica in raport cu orice guvern. Ca sa ramana puternice, guvernele trebuie sa coopereze, dar situatia din zona euro arata ca acest lucru este foarte dificil.

Datoriile publice mari afecteaza si mai mult echilibrul dintre stat si piete. Cresterea datoriilor suverane, sanctionata de agentiile de rating, a slabit si mai mult capacitatea guvernelor de a lupta impotriva crizei si a creat probleme sectorului bancar. Unele guverne au devenit ilichide si chiar insolvabile, bondurile suverane pierzand statutul de activ fara risc. Aceasta a indus neincredere pe pietele de finantare a bancilor si a readus spectrul recesiunii si al somajului in Uniunea Europeana.

Astfel, cel putin in Europa, criza a ajuns sa fie vazuta in constiinta publicului nu numai ca o consecinta a lacomiei bancherilor, ca in faza de inceput a crizei, dar in egala masura ca o criza a datoriilor publice. Este posibil ca, pentru public, marimea, rolul si eficienta statului sa fi devenit deja o problema centrala comparativ cu instabilitatea si libertatea pietelor. Aceasta va orienta voturile pentru mult timp si va influenta structura politica a societatii.

Publicul intelege ca raspunsul la problema datoriile nesustenabil de mari nu poate fi largirea deficitelor. Ajustarile necesare in sectorul financiar si "repararea" capitalismului in general vor fi lasate de public in grija celor care inteleg cel mai bine pietele. Vom evita, in acest fel, sa intram pe vreuna dintre cele doua cai de care vorbeam la inceput. In acelasi timp, deschiderea pietelor la schimbari va asigura ca interesul personal va fi permanent incorporat in valori inalte ale societatii, pentru a nu pierde reperele morale ale capitalismului.
  • 4.    "Reparatii" necesare
Nu inseamna ca daca publicul favorizeaza pietele si dreapta politica, problemele vor fi rezolvate fara dificultati si ca fundamentele economiei de piata nu sunt in pericol. Dimpotriva, increderea in economia de piata si libertatea societatilor sunt serios amenintate atat de entitatile too big to fail cat si de capcana anticipatilor in care se afla guvernele (Un echilibru prost, rezultat din prevalenta conceptiilor etatiste, in care pentru a da satisfactie electoratului, guvernele maximizeaza salvarile (bail out) entitatilor economice in perioade de recesiune si reglementeaza insuficient in perioadele de avant economic).

In criza actuala, spre deosebire de cea din 1929-1933, entitatile financiare too big to fail si nu numai, au fost salvate de guverne, care din acest motiv nu au mai putut initia proiecte suficiente pentru a crea locuri de munca. Exact invers comparativ cu Marea Depresie. Astfel, aceasta criza a zdruncinat bazele economiei de piata.  

Entitatile too big to fail pot fi justificate prin economiile de scara, dar in mod cert sunt in contradictie cu principiul ca entitatile care esueaza trebuie sa suporte consecinte. Ele slabesc principiile economiei de piata si extrag venituri de la platitorii de impozite atunci cand o parte a banilor publici trebuie utilizata pentru a salva institutii too big to fail.

O reglementare mai buna trebuie sa asigure ca riscurile pe care aceste institutii le creeaza sunt internalizate. Astfel se pastreaza economiile de scara concomitent cu reducerea riscurilor pentru societare, ceea ce reprezinta o "reparare" esentiala a capitalismului. O solutie trebuie gasita si pentru capcana anticipatiilor, care amplifica atat cresterile economice nesustenabile cat si recesiunile care le urmeaza in mod inevitabil.

Datorita capcanei anticipatiilor, in fazele ascendente ale ciclului de afaceri, entitatile financiare au mentinut stocurile de capital la niveluri relativ mici comparativ cu cele pe care le-ar fi mentinut daca ar fi stiut ca nu exista posibilitatea de a fi salvate de catre guverne. Aceste comportamente se pot regla prin crearea de reguli care sa interzica salvarile de catre guverne a entitatilor private. Astfel s-ar reduce componenta nesustenabila a fazelor ascendente ale ciclului de afaceri si, implicit, profunzimea recesiunilor care urmeaza.       
 
Succesul capitalismului depinde de politici monetare si fiscale bune, care modereaza fluctuatiile in activitatea economica pentru a evita somajul nenecesar si inflatia crescatoare. Deoarece produce democratie, capitalismul poate asigura un raport bun intre discretie si reguli in conducerea politicilor monetare si fiscale, desi nu a invatat inca cum sa o faca bine in cazul celei din urma. Este nevoie de reguli care sa limiteze prociclicitatea politicilor fiscale si sa limiteze datoria publica ca procent din PIB, astfel incat  guvernele sa nu ramana fara instrumente in perioade de recesiune.

In sfarsit, sistemul are nevoie de redistribuire pentru a evita niveluri aberante ale disparitatilor in venituri. Important este insa ca acesta sa nu interfereze cu preturile si salariile, ci sa se bazeze pe impozite si sisteme de securitate sociala. O inegalitate prea mare nu numai ca ii loveste pe cei saraci, dar impiedica productivitatea si cresterea economica prin sufocarea initiativei in interiorul clasei de mijloc si prin zdruncinarea increderii in economia de piata.

Lucian Croitoru este consilier pe probleme de politica monetara al guvernatorului BNR, Mugur Isarescu
Din septembrie 2003 pana in iulie 2007 a fost consilier principal al Directorului Executiv al FMI pentru Armenia, Bosnia Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Cipru, Georgia, Israel, Olanda, Republica Macedonia, Moldova, Romania si Ucraina.
Intre 1995 si 1996 a fost consultant Bucharest Investment Group, dupa care, pana in 1997, a fost partener in programul "Firms, Banks and Financial Distress in Central and Eastern Europe" al PHARE pentru Romania, Bulgaria, Marea Britanie si Grecia, pozitie in care revine, din ianuarie 2001 si pana in mai 2002, ca partener.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3932 vizualizari

  • +1 (5 voturi)    
    Butade simpliste (Luni, 30 ianuarie 2012, 16:21)

    sabin [anonim]

    Domnul Croitoru spune :
    "In sfarsit, sistemul are nevoie de redistribuire pentru a evita niveluri aberante ale disparitatilor in venituri. Important este insa ca acesta sa nu interfereze cu preturile si salariile, ci sa se bazeze pe impozite si sisteme de securitate sociala."
    As fi vrut foarte tare sa stiu de la domnia sa care este diferenta conceptual vorbind intre re-distribuire care nu interfereaza cu preturile si salariile...caci daca domnia sa are acest raspuns are cheia la rezovlarea problemelor pe care le are omenirea cel putin din secolul XV cand capitalul financiar a inceput sa apara ca efect. Daca exista impozite care nu au influenta asupra salariilor si a preturilor inseamna ca am descoperit piatra filosofala!!!
    Tocmai aici e problema cheie, ca orice interventie etatica, orice "fiat" politic care e din afara pietei, chiar daca vrea sa creeze un cadru mai propice pietei calmand revolta si disparitatile ne-sustenabile, obligatoriu influenteaza piata, creaza avantaje competitive false, distorsioneaza si pana la urma duce la modificari ale veniturilor in piata...e simplu sa spui truisme, dar nu e deloc, dar deloc stiintific, chiar de-a dreptul penibil pentru un potential prim-ministru cu diplome de economist.
    Intrebare simpla : cum este falsificabila afirmatia citata?
    • +1 (1 vot)    
      Re: sabin (Luni, 30 ianuarie 2012, 19:57)

      MLZ [anonim] i-a raspuns lui sabin

      Poate incearca sa reformuleze intr-un mod inteligibil (sau argumentat), in limba romana, fraza:

      "Schimbarile institutionale si ajustarea relatiei cu institutiile politice ocupa un loc special deoarece asigura incorporarea interesului personal in valori inalte ale societatii, chiar daca acestea se pot separa temporar."

      - Valori inalte!?!? -> La ce refera sintagma, mai exact? Care-i criteriul pentru "inaltime"?

      - Valori holiste (orientate catre binele tuturor) realizate fara lezarea intereselor egoiste (individuale) pe care le inglobeaza ....... altfel decat cum spune Hayek ca interesele egoiste produc cele mai bune efecte pentru toata lumea, daca se respecta proprietatea si nu se incalca drepturile celorlalti?!

      Dar in acest caz nu exista "valori ale societatii", pentru ca nu exista cineva anume care sa aiba valorile alea .... e doar un abuz de limbaj.
    • +1 (3 voturi)    
      Bancile centrale (Luni, 30 ianuarie 2012, 20:01)

      MLZ [anonim] i-a raspuns lui sabin

      Zice domnul Croitoru....

      Inglobarea intereselor individuale in valori inalte ale societatii (orice ar insemna asta), a dus la ..."societatile cu raspundere limitata, reglementarile prudentiale, reglementarile privind mediul inconjurator, bancile centrale (independente), asigurarile sociale etc. "

      Bozeeee..... Mai zi-o o data pe aia cu aparitia bancilor centrale!

      E clar! Mi-a devenit simpatic Dnul Lucian Croitoru. Gata! Asta-i! Jos!
    • +1 (3 voturi)    
      Inca una si ma duc ... :) (Luni, 30 ianuarie 2012, 20:17)

      MLZ [anonim] i-a raspuns lui sabin

      Zice Dl. Croitoru:

      "Succesul capitalismului depinde de politici monetare si fiscale bune, care modereaza fluctuatiile in activitatea economica pentru a evita somajul nenecesar si inflatia crescatoare."

      Rezulta ca inflatia este parte din capitalism. De ce? Este cu necesitate legata de capitalism? Nu se poate capitalims fara (chiar daca istoric nu s-a intamplat)? De ce?

      Ce este inflatia stim. Dar cum apare cu NECESITATE (adica de ce este o consecinta logica a teoriei), nu prea e clar.

      Ca daca apare cu necesitate, atunci decurge de aici si necesitatea existentei Statului Paternalist (pentru a mentine capitalismul functional, ca altfel, de la amplitudinile fluctuatiilor in activitatea economica, datorate anticiparilor gresite ale antreprenorilor, cand vine momentul corectiilor, se capitalismul dezintegreaza. Sau cam asa zice teoria Dlui Croitoru.)


      Mi se pare ca Dl. Croitoru a prezentat un mix de Hayek cu socialism sub titlul "Discurs cat se poate de liberal in conditiile unui birocrat in functie".
  • 0 (8 voturi)    
    Lasati codul genetic pentru altii... (Luni, 30 ianuarie 2012, 16:36)

    Casargoz [anonim]

    Codul genetic nu are nimic de a face cu capitalismul.
    Daca ar fi sa cautam ceea ce scrie in codul genetic poate ca ar trebui sa citim Marshall Sahlins, si am vedea ca in codul genetic este inscrisa adanc subproductia. Am mai vedea ca "nevoile infinite" sunt o creatie artificiala.
    200.000 de ani lumea a trait fara "optimizarea" proceselor de productie. iar ultimele 10.000 de ani nu au contribuit chiar asa de semnificativ la codul genetic.
    Mai mult performanta economica, este ceva ce a aparut cel mai devreme in neolitic, desi primele procese economice din agricultura nu erau optime.
    deci sa lasam codul genetic pentru cei ce studiaza genetica. Nu folositi codul genetic ca argument, pentru ca altfel maine am putea descoperi eugenia.
    • +3 (5 voturi)    
      ... (Luni, 30 ianuarie 2012, 18:37)

      Catalin Balasa [anonim] i-a raspuns lui Casargoz

      Comportamentul lacom este, cel mai probabil, o caracteristica legata de instinctul de supravietuire (definita de materialul genetic, bineinteles), accentuat sau nu de realitatile fiecaruia. Lacomia exista si fara bani, fara piata: in familie, in grupuri s.a. Exista si in comunism. Capitalismul, insa, este singurul sistem existent pana acum care a reusit sa se foloseasca optim de firea umana, implicit, si de aviditatea sa, pentru a construi cu adevarat.

      Bulele economice sunt, intr-adevar inevitabile; ele se vor produce cât timp vor exista speculatorii si perechile lor "exuberante", "prostii mai mari". Homo economicus nu-i deloc asa de rational pe cat am vrea sa credem.

      Nu ma pot pronunta in multe din chestiunile enuntate de domnul Croitoru, dar sunt de acord in ceea ce priveste disparitatile in venituri. Daca o clasa va acumula prea mult capital, atunci restul claselor, in special cea mijlocie, nu vor mai putea sustine eficient economia. Cei care produc bunurile nu au putere sa le cumpere inapoi. Iar inegalitatea sociala (omniprezenta, iar acum prea vizibila) clatina si ea increderea in economia de piata. Sunt curios ce opinie personala are domnia sa in privinta taxei pe tranzactiile financiare.

      Felicitari pentru articol.

      Catalin Balasa
      • -1 (1 vot)    
        ar fi fain sa fie euro=dolar =leu (Miercuri, 1 februarie 2012, 4:35)

        maria [anonim] i-a raspuns lui Catalin Balasa

        taxa asta poate ar apropia euro de dolar si leul de euro. sper sa nu trecem la euro inainte de adoptarea acestei taxe de catre zona euro.
    • 0 (4 voturi)    
      Codul genetic (Luni, 30 ianuarie 2012, 20:32)

      MLZ [anonim] i-a raspuns lui Casargoz

      ... cred ca treaba cu codul genetic a fost mai mult o metafora, vrand sa sublinieze ca, antropologic, oamenii au aceasta inclinatie pentru o viata mai buna (orice ar insemna asta pentru fiecare) si asta i-a condus pe oameni catre capitalism.

      Dar, "la scara istorica", pare mai degraba ca religia i-a condus spre capitalism si nu vreo convergenta spontana. Spiritul protestant ar fi de vina, daca n-avem contraargumente valide la Max Weber.


      Acum ...tot metaforic putem spune si ca religia este o chestiune dedicata unei vieti mai bune, chiar daca poate nu neaparat la lumea actuala. Deci ar putea fi adevarat ce spune el, daca propozitiile ce exprima metafore au valoare de adevar.
  • -2 (4 voturi)    
    Analiza formelor fara fond... (Luni, 30 ianuarie 2012, 16:45)

    ion [anonim]

    Total grsit d-le Croitoru, nimic cu "ism" la sfarsit nu este in condul nostru genetic, cu atat mai putin acest sistem numit capitalism, care se devoreaza pe sine insusi. Nu asociati "supravietuirea celui mai adaptat", cu mecanismele capitaliste. Evolutia speciei umane nu este catusi de putin stimulata de acest sistem, ba dimpotriva, este mult incetinita. Cursul natural al evolutiei umane va fi intotdeuna blocat de detinatorul de capital, atata timp cat acest salt evolutiv ii ameninta pozitia dominanta. De ce? Pentru ca acest sistem ii permite, pentru ca respectivul capital detinut ii permite sa dicteze! In logica dvs. detinatorul de capital ar trebui sa fie in varful lantului trofic al evolutiei umane, ceea ce banuiesc ca este evident si pt dvs ca nu este asa. Daca doriti sa identificati cu adevart problema capitalismului actual, care nu repezinta decat o dictatura a capitalului, cautat-o in zona sistemului fractional de rezerve si a mecanismelor de emisiune de moneda si atunci o sa vedeti cat de iluzorie este acesta "producere de oportunitati si promovare a libertatii personale si politice" si totodata superioritatea evolutiva a detinatorului de capital. Implacabila evolutie a noastra ca specie, va sterge la un moment dat acest sistem al dictaturii capitalului de pe fata pamantului, chiar daca va trebui sa traim un nou ev mediu inainte de asta. Pana atunci...distractie placuta in continuare in urmarirea umbrelor pe pereti...
    • -2 (4 voturi)    
      Analiza formelor fara fond... (Luni, 30 ianuarie 2012, 20:43)

      GP [anonim] i-a raspuns lui ion

      Bravo Ioane vad ca n-ai inteles nimic din articol.
      "Ele vor exista atat timp cat natura umana nu se schimba si in codul genetic scrie ca oamenii nu pot fi egali"
      Autorul se refera la natura umana nu la un "ism" pe care l-ai inteles tu.
      Inainte de a srie tot felul de aberatii nascute
      dintr-o educatie marxista cel putin fa un efort sa intelegi articolul.
  • -1 (3 voturi)    
    raiul nu e aici (Luni, 30 ianuarie 2012, 17:25)

    argoman [utilizator]

    Dezvoltarea si distrugerea,viata si moarte,sunt un tot unitar inseparabil,asa ca,analiza de mai sus,chiar daca ar fi exacta este inutila,nu poate evita dezastrul de dupa progres.Este in firea lucrurilor.
  • 0 (2 voturi)    
    Un articol bun. (Luni, 30 ianuarie 2012, 17:42)

    Gogan [anonim]

    Un articol bun.
    Bravo.
  • -2 (2 voturi)    
    contradictie (Luni, 30 ianuarie 2012, 18:37)

    tudor [anonim]

    primele doua fraze ale articolului sunt in contradictie. iar restul articolului rezida doar pe constructia unui castel din carti de joc.
    o minima educatie istorica pentru economisti cu privire la instaurarea capitalismului este absolut necesara, pentru a nu mai debita ineptii precum cele expuse de autor.
  • -2 (2 voturi)    
    ok (Luni, 30 ianuarie 2012, 20:37)

    gabriel [anonim]

    Asa poti justifica si sclavagismul !
    • -2 (2 voturi)    
      normal ! (Luni, 30 ianuarie 2012, 21:06)

      clujean [anonim] i-a raspuns lui gabriel

      capitalismul tot un sclavagism este, numai ca mai rafinat, fara lanturi si bate (cel putin deocamdata !)
  • -2 (2 voturi)    
    da (Luni, 30 ianuarie 2012, 22:15)

    gabriel [anonim]

    Capitalismul este oranduirea care, in sfarsit, pune capatul luptei intre bine si rau, intre altruism si egoism, intre iubire si ura, intre nastere si ucidere, intre cinste si hotie, intre virtute si viciu........dand castig de cauza si legiferand pe cele din urma.
  • -2 (2 voturi)    
    bine ca nu suntem clonati (Luni, 30 ianuarie 2012, 22:45)

    adevarul gol golut [anonim]

    ca am avea toti acelasi cod genetic.

    Altminteri, foarte corect, capitalismul este excelent pentru detinatorii de capital.

    Pe masura polarizarii capitalului, mujicului i-ajunge cutitu' la os, intra peste boier in casa si-i ia gatu', da foc la conac, fura recolta si animalele si se retrage in munti, sa nu-l dibuie jindarii. S-a mai intimplat si se va mai intimpla.

    Cind are mujicu rata la banca pe care n-o poate plati, un job care-i asigura 2 hamburgeri pe zi si perspective zero, ce mai are de pierdut?

    Ocuppy? O miscare predictibila si absolut naturala. Cum se poate dezamorsa? Controlat sau ne-controlat.

    Istoric, din cauza chestiei aleia din codul genetic, probabil, detinatorii capitalului nu au putut sa renunte la el decit siliti.

    Personal, urmaresc cu interes eforturile detinatorilor de capital de "salvare" a Greciei. Daca nu merge cu spaga, nu merge cu amenintarile, probabil ca or sa cheme raketii, sa-i forteze pe greci sa le dea banii inapoi.
  • -1 (3 voturi)    
    Bullshit!!! (Marţi, 31 ianuarie 2012, 10:06)

    Unu' Paul [anonim]

    Articolul incearca sa dea o aparentza "academica" incercarii de a ne convinge ca dominatia economica a celor putin si bogati este in folosul nostru, al celorlalti si nu numai atat, si noi putem fi ca ei...

    Capitalismul nu are nimic de a face cu codul nostru genetic. De asemenea capitalismul nu a construit nimic cu adevarat. Generarea de nevoi artificiale combinate cu manipularea masei monetare in circulatie (prin inflatie si deflatie) ne-a transformat deja in rentieri in propria viata.

    Guvernele nu se lupta cu pietele "libere" pentru controlul asupra remedierii acestei situatii, chipurile inevitabile si "firesti". Guvernele si pietele ne ofera un spectacol menit sa ne infricoseze suficient pentru a renunta si la bruma de drepturi si libertati pe care le mai avem si sa ne punem de bunavoie gatul in jug pe viata. Atat guvernele cat si pietele financiare si jucatorii acestora sunt la originea acestei crize. Cum pot ei veni cu solutia?

    De asemenea, in rationamentul d-lui Croitoru guvernele ar actiona in interesul (sau macar la presiunea) electoratului. Cred ca este evident de mult timp ca lucrurile stau tocmai invers. Guvernele actioneaza la influenta marilor corporatii transnationale si a marilor bogatani locali aflati in relatie cu acestea.

    Situatia in care dl. Croitorul ar fi ajuns primi ministru nu poate fi asimilata decat cu cea a lupului ajuns paznic la oi. Nu ca dl. Croitorul s-ar fi infruptat personal din (n)oi insa ar fi reprezentat cu succes haita de lupi din spate.

    Ignorance is bliss... Din pacate este prea tarziu pentru asta :(
  • 0 (0 voturi)    
    ma indoiesc (Marţi, 31 ianuarie 2012, 20:41)

    nicu [anonim]

    Atunci cand 2% din populatia lumii detine 80% din averea lumii ma indoiesc sincer ca acest capitalism izvoraste din dorinta oamenilor de a trai mai bine. Atunci cand la nivel global saracia lucie este cea care se distribuie cu generozitate iar 3000 de copii mor in fiecare zi in Africa iarasi ma indoiesc de virtutile capitalismului. Ma uit cu mirare la luxul desantat din Emirate si ma intreb de fapt cui se adreseaza si daca acest capitalism considera normala risipa enorma de energie si resurse planetare pentru uzul a 2-3% din populatie. Capitalismul exploateaza, dezumanizeaza, risipeste si creaza doar iluzia unei bunastari stimulind lacomia si egoismul ( nu cred ca pot fi calitati decat in ochii unui bancher). Lucrul acesta inca nu a fost prea bine dezvaluit in zonele Est Europene pentru ca mai suntem inca in faza de acumulare primitiva care deja e pe sfarsite. E clar ca nici sistemele de tip sovietic n-au rezolvat problema, cum e la fel de clar ca in timp scurt trebuie sa se nasca un nou sistem politic economic si social. Acest lucru se va petrece speram tot in Europa cat mai repede si fara zguduiri. Sa facem un monument capitalismului acum in plina criza mi se pare o blasfemie care se pare ca nu poate veni decat dinspre o banca.
    • 0 (0 voturi)    
      fascism (Miercuri, 1 februarie 2012, 3:53)

      maria [anonim] i-a raspuns lui nicu

      fascism.
      guvernul boc a adoptat aceleasi politici ca si mussolini in timpul crizei. veizi proiectul prima casa de exemplu.
    • 0 (0 voturi)    
      Eficiență sau Suficiență ? (Miercuri, 1 februarie 2012, 9:36)

      Fisherman [anonim] i-a raspuns lui nicu

      @nicu, când aștepți nașterea unui ”nou sistem politic economic si social” de ce crezi că acesta va putea rezolva problemele ?
      Dacă ar fi așa de bun de ce nu a apărut până acum ?
      Să stăm strâmb și să judecăm drept:

      Orice sistem de producție vizează obținerea unui profit. Cine încasează profitul și ce se întâmplă cu acest profit, astea sunt întrebările.
      S-ar crede că autorul articolului este de părere că, odată obținut, Profitul trebuie redistribuit către cei care l-au creat în proporții echitabile astfel încât:
      1 - procesul să poată fi reluat (refacerea resurselor materiale și de forță de muncă);
      2 - o parte să fie alocată inovației și dezvoltării.
      3 - să rămână o rezervă pentru cazurile de forță majoră;
      Sistemele de producție care nu au respectat aceste criterii au dat faliment.
      Criza Financiară actuală arată că Sistemul de Producție Capitalist este amenințat de faliment pentru că nu a respectat Criteriile 2 și 3.
      Criteriul 1 a fost tratat numai pe partea de resurse materiale.
      Umanul a fost ignorat, ceea ce, în condițiile informatizării agresive a societății de consum, constituie o eroare gravă.
  • 0 (0 voturi)    
    despre redistribuire (Miercuri, 1 februarie 2012, 10:01)

    maria [anonim]

    Are dreptate dl Croitoru ca sistemul are nevoie de redistribuire. Nu exista tara in lume care sa nu il aiba. E corect si ca distribuirea sa nu interfereze cu preturile. aceasta inseamna ca nu trebuie interferat cu politica de stabilire a preturilor si salariilor in sectorul privat.
    Noi romanii stim ca incercarile lui Stolojan, Vacaroiu si a altor premiei de a liberaliza cat mai gradual preturile au fost politici de redistribuire. asta ne-a tras inapoi.
    Si SUA a facut greseala aceasta in timpil lui Nixon, care a ontrolat pentru 6 luni preturile, ceea ce a fost un fiasco.
    Si acum intrzierile la liberalizarea preturilor la gaze va avea acelasi efect. Va amana restructurarea la nivelul firmelor, care se obisnuiesc cu un cost implicit subventionat prin preturi relativ mici la gaze.
    Nu vad niciun amestec intre Hayek si socialism in articol.


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by