Conjunctura internationala la inceputul anului nu s-a schimbat substantial de la ultima reuniune majora a liderilor UE de la Bruxelles din 9 Decembrie 2011. Linistea sarbatorilor a calmat putin pietele de capital, dar fiecare pas inainte a fost acompaniat de o surpriza neplacuta. Astfel, pe 21 Decembrie BCE a injectat, sub forma de imprumuturi pe 3 ani, €489 miliarde in sistemul bancar (peste 500 de banci au participat). Politicienii nu au ezitat sa recomande cu insistenta bancilor sa foloseasca aceste fonduri care poarta dobanda de doar 1% in refinantarea de datorii suverane. Zis si facut si impactul injectie de capital de la BCE a redus substantial primele de risc ale Spaniei si Italiei permitandu-le sa stranga bani din piata relativ usor si ieftin la inceputul noului an. Optimismul nu a durat mult intrerupt fiind de exacerbarea crizei din Ungaria si inabilitatea Greciei de a se intelege cu creditorii privati. In plus agentia de rating Standard & Poor's a anuntat vineri 13 Ianuarie, dupa inchiderea pietelor, ca a scazut ratingul suveran a noua tari din UE incluziv pierderea prestigioasei categorii AAA de catre Franta si Austria. Desi pietele anticipasera o astfel de actiune, titlurile ziarelor de peste weekend au readus aminte tuturor ca 2012 va continua sa fie un an volatil si plin de neprevazut. In aceste conditii CDS-ul Romaniei si cursul leului, care sunt indicatorii cei mai sensibili ai perceptiei riscului suveran, au ramas la nivelele cele mai ridicate din ultimele luni dar nu au reactionat negativ (inca) la recentele demonstratii de strada. Acestea fiind spuse, aceste perceptii sunt fragile, se schimba foarte repede in rau si mult mai greu in bine.
Contextul macroeconomic
Economia privata romaneasca este influentata de o serie de factori macroeconomici exogeni cum ar fi inter alia cursul de schimb, prima de risc suveran, nivelul dobanzilor in leu si euro, inflatia, lichiditatea din sistemul financiar, fiscalitatea samd. Privind retrospectiv, anul 2011 a fost surprinzator de stabil pe toate aceste dimensiuni. Ce ne va aduce 2012?
Cursul de schimb a variat intre 4.06 si 4.37 in 2011 ceea ce l-a facut cel mai stabil dintre toate monedele est-europene. In 2012 ma astept la stabilitate similara, pe o usoara tendinta de depreciere cauzata de reducerea dobanzilor in lei si cresterea economica slaba. Este foarte important de mentionat un fapt putin inteles: BNR are un control direct aproape total asupra cursului din schimb din cauza dimensiunii rezervelor valutare in comparatie cu masa monetara. Concret, in Decembrie 2011 BNR avea rezerve valutare de €37.25 miliarde (circa 162 miliarde lei) comparat cu o masa monetara M3 de 209 miliarde lei. Cu alte cuvinte, BNR are abilitatea teoretica de a schimba la cerere aproape 80% din toata lichiditatea in lei din Romania in euro ceea ce ii permite un control foarte bun asupra cursului. Nu trebuie sa fii importator-exportator pentru a realiza importanta acestei stabilitati intr-o economie profund „euroizata” ca a Romaniei.
Dobanzile in euro au fost in general stabile desi cuantumul total al dobanzilor, simtite de consumatori si companii, au fost influentate mai degraba de prima de risc suverana decat de dobanda de referinta a BCE. Nivelul CDS al Romaniei a crescut in a doua jumate a anului trecut de la aproximativ 2.5% la 4.5% – mai putin decat indexul european insa. Rata anuala a inflatiei, de 3.14% in noiembrie 2011 este cea mai joasta post-1989 ceea ce a permis BNR sa reduca dobanda de referinta la 5.75% – cel mai mic nivel post-1989 (acum 10 ani era de 35%!). Aceste niveluri sunt o reflectie a scaderii veniturilor discretionare si deci a consumului dar ajuta atat sectorul corporatist cat si consumatorii. Cantitatea de credit (spre deosebire de pretul creditului care este exprimat de dobanzi) acordat sectorului privat a crescut in 2011 cu aproximativ 3% in termeni reali, mult sub ratele de crestere din anii 2005-2008. Acestea fiind spuse, dificultatile bancilor mama din Grecia si Austria precum si apetitul scazut de risc vor continua sa influenteze negativ disponibilitatea creditului in 2012 dar nu ma astept la schimbari dramatice.
Fiscalitatea, in ciuda discutiilor aprinse din media si din spatiul politic, a ramas neschimbata ceea ce este in general pozitiv. Dupa cresterea disperata si prost planificata a TVA din 2010 economia a avut timp sa se stabilizeze. Lipsa aproape totala de stimulare si ajutorare a economiei private nu a adus insa decat o crestere economica modesta, bazata in mare parte pe vremea favorabila din agricultura. In 2012 acest echilibru fragil este din nou in pericol fara masuri fiscale (si nu numai) care sa ajute cresterea economica. Specialisti si idei sunt, dar momentan nicio initiativa guvernamentala nu pare sa se foloseasca de aceste resurse. De exemplu, reducerea si simplificarea CAS insotita de un raport cost-beneficiu bine fundamentat ar putea fi propusa si discutata cu FMI in scopul „albirii” fortei de munca si deci de crestere a bazei fiscale. Reduceri punctuale de TVA in sectoare ale economiei cu potential multiplicator mare cum ar fi constructiile – de exemplu s-ar putea face o analiza cost-beneficiu pe eliminarea pragului de valoare sub care se aplica TVA de 5% la constructiile noi. Cat TVA se incaseaza momentan din vanzari de locuinte noi cu o valoare mai mare de 380.000 lei?
Oportunitati
In mod oarecum intuitiv oportunitatile in economia Romaniei vor fi in general in domenii unde statul nu este prezent. In IT si comunicatii statul nu este prezent din lipsa de aptitudini – nu intamplator Romania are companii atat locale cat si multinationale care merg bine chiar si in timp de criza. Apropos, la ce foloseste exact Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale care va cheltui aproape 250 milioane de lei din banii publici in 2012? Nici lor nu pare sa le fie foarte clar judecand dupa website.
In marea industrie statul nu mai este prezent din cauza privatizarilor si a nivelului necesar ridicat de capital investitional si operational. Desi industrii precum siderurgia si cea a automobilelor sunt dependente de tendintele din economia globala multinationalele prezente in Romania isi vor creste probabil afacerile ceea ce va crea noi locuri de munca si oferi oportunitati furnizorilor locali aferenti. Exceptia sunt bineinteles acele companii care depind, de exemplu, de energie subventionata de stat pentru a fi profitabile.
Agricultura, aproximativ 9% din PIB in 2011, si-a dovedit inca o data potentialul enorm in ciuda lipsei aproape totale de suport institutional (in afara de subventiile agreate cu UE). Acest potential ar putea fi exploatat si mai bine prin terminarea cadastrului agricol fara de care modernizarea agriculturii romanesti o sa fie mereu intarziata sau prin facilitarea agregarii terenurilor in exploatare pentru a justifica investitii in tehnologie (irigatii, depozitare, transport, etc).
Serviciile, o categorie economica mare si variata care constitutie aproape o treime din PIB, ofera oportunitati in turism (din nou ajutat minimal sau deloc de stat), comert, publicitate si marketing, (alta industrie unde companiile si angajatii romani sunt lideri regionali), cultura (renumele tinerii industrii de film romanesti este global). In toate aceste domenii si multe altele statul trebuie sa urmeze minima regula de a nu face rau si abia dupa aceea sa incerce sa ajute.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
