Habent sua fata libelli. Cartea lui Larry Watts despre cum era Romania victima eternelor si maleficelor comploturi externe (sustinute de inamicii infliltrati in interior asemeni calului troian) a devenit o miza decisiva, se pare, pentru cei care vor sa prezinte dictatura lui Ceausescu, un regim paranoic, autarhic si xenofob, similar cu cel din Coreea de Nord, drept una temerara, patriotica si nationala. Retorica negationista se intalneste cu obsesiile lui Ion Iliescu care, chiar in aceste zile, isi permite azvarle sudalmi la adresa lui Doru Maries. Nu stiu cat realizeaza istoricul american care sunt manipularile in care, volens nolens, a intrat si pe care le legitimeaza prin prestatiile sale publice din Romania. Cartea a fost transformata in argument pentru reabilitarea vulgatei istoriografice national staliniste care a fost documentat si convingator respinsa in Raportul Final si in numeroase scrieri, de la volumele scrise ori coodonate de Lucian Boia la articolele incluse in “Studii si materiale de istorie contemporana”, o revista publicata sub egida Institutului “N. Iorga” al Academiei, avandu-i pe profesorul Dinu C. Giurescu ca redactor-sef, pe dr Ioan Chiper ca redactor-sef adjunct si pe dr Mioara Anton ca secretar general de redactie. Cat priveste cartea lui Larry Watts, ea a fost recent lansata (si) la BNR.
Iata o relatare datorata cercetatorului IICCMER Dumitru Lacatusu despre interventia istoricului militar, generalul in rezerva Ioan Talpes, fost sef al Serviciului de Informatii Externe numit de Ion Iliescu, fost consilier prezidential in perioada 2001-2004, fost vicepremier in 2004 in guvernul condus de Adrian Nastase, unul dintre cei mai activi promotori ai lucrarii lui Larry Watts in cadrul lansarii de la BNR, in prezenta academicianului Mugur Isarescu si, tot mai putin surprinzatoare, a generalului in rezerva Iulian Vlad, ultimul sef al Securitatii sub Ceausescu:
Ultimul dintre vorbitori, fostul şef al SIE din perioada lui Ion Iliescu, generalul în rezervă Ioan Talpeş i-a introdus pe cei prezenţi în atmosfera şedinţelor de partid şi de securitate caracteristice perioade comuniste. Cu aplombul propriu foştilor şefi ai Securităţii, cu un ton profetic, chiar apocaliptic în anumite momente ale discursului său, dar şi cu autoritatea pe care i-o conferă poziţia de fost şef al SIE şi implicit accesul la documente secrete, Ioan Talpeş a ţinut să evidenţieze pericolele care au urmărit România la sfârşitul anilor ’80 şi care o mai pândesc şi acum. România a fost prezentată de fostul general ca „o parte dintre obiectivele care trebuiau destructurate”, invocând în cadrul prezentări sale şi „formula unei înţelegeri de destructurare a României”. Personal mă aşteptam ca în orice moment Ioan Talpeş să rostească aceea sintagmă care l-a consacrat pe primul şef al Securităţii, generalul Gheorghe Pintilie, şi anume că „la noi nu au ce căuta tovarăşii care cred în Dumnezeu”, desigur adaptată la importanţa evenimentului la care asistam: la noi nu au ce căuta istoricii care nu cred ceea ce ne spune Larry Watts. România a fost prezentată de Ioan Talpeş drept un jucător infidel care s-a comportat mai degrabă ca un partener politic al Statelor Unite şi un adversar pe faţă al blocului sovietic. Sau cum a spus acesta: „noi [statul comunist] făceam o altă politică, contrară politicii Tratatului de la Varşovia”. Delirant a fost şi episodul „turiştilor sovietici” a căror prezenţă, ne mărturisea fostul şef al SIE, a existat nu numai în decembrie 1989, dar şi în timpul revoltei muncitorilor de la Braşov din 15 noiembrie 1987, dar şi în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Practic aceşti „turişti sovietici” şi „vest germani”, identificaţi de asemenea de vorbitor, i-au incitat pe muncitorii de la Braşov să se revolte împotriva comunismului şi să se dea la distrugeri, să asedieze localul sediului judeţean al PCR din fostul oraş Stalin, ca şi pe cei care în acea vară fierbinte, 13-15 iunie 1990, acei studenţi şi tineri, care, conform lui Talpeş, au distrus centrul Bucureştiului şi au luat cu asalt clădirea MAI.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
