Ministerul Administratie si Internelor a propus in dezbatere publica un proiect de lege privind alegerile din 2012. Expunerea de motive si modul cum a fost comunicat public pune accentul pe comasarea alegerilor.

La prima vedere, pare singura schimbare importanta adusa de proiectul de lege; cumva surprinzator, MAI se arunca in spatiul public cu un proiect ce pastreaza sistemul uninominal si proportional actual, desi se stie ca in coalitia de guvernare se discuta de ceva vreme despre modificarea lui. Nici macar scaderea numarului de parlamentari nu este inclusa in proiect, pentru ca se pastreaza normele de reprezentare actuale, scrie Ovidiu pe blogul La Coltu' Strazii.

Foarte probabil este doar un truc pentru a ocoli legea transparentei decizionale si a castiga timp. MAI a pus in dezbatere acest proiect, vor trece 30 de zile si in Parlament va intra unul cu modificari suplimentare, ce vor... "rezulta din dezbatere". Strict in litera legii, Guvernul este acoperit: a facut dezbatere, ba chiar a modificat proiectul in urma dezbaterii. Dincolo de acest truc legislativ, am identificat si cateva sopirle ascunse in textul proiectului de lege. Sunt printre cei ce au sustinut, de mai multe ori, ca impactul fraudei electorale este in realitate minor. Insa propunerea MAI miroase al naibii de tare a intentie de a controla rezultatul alegerilor prin "mijloace specifice".

Prima schimbare ce mi-a sarit in ochi este chiar definitia fraudei. Iata cum este in legea actuala:

• frauda electorala ￢ orice actiune ilegala care are loc inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate in plus pentru un partid politic, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent;

Si iata cum arata in proiectul MAI:

• frauda electorala - orice actiune sau inactiune ilegala care are loc in ziua votarii, inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor-verbale, precum si prelungirea nejustificata a duratei votarii, care este de natura sa modifice atribuirea mandatelor

Diferenta este mica, dar esentiala: in acest moment orice vot schimbat este frauda ("concretizate prin voturi in plus..."); in noua propunere este frauda doar atunci cand este afectata atribuirea mandatelor. Trebuie deci demonstrat ca cele zece voturi furate de primarul X ar fi afectat distributia mandatelor; dar ce te faci daca nu ai descoperit ceilalti zece primari care au facut acelasi lucru?

Al doilea lucru cel putin suspect este definirea corpului electoral, care se face conform datelor de la Evidenta Populatiei la 31 octombrie 2011. Avem deja inainte de Recensamant o diferenta de 900.000 de cetateni, in plus la Evidenta Populatiei fata de INS. Probabil ca se va dubla dupa centralizarea datelor de la Recensamant. Datele nu tin cont de cetatenii aflati in strainatate, in conditiile in care pentru alegerile locale cei ce au si resedinta in strainatate nu au drept de vot. Vom avea deci aproape doua milioane de cetateni pe listele electorale, dar cu probabilitate foarte redusa de a se prezenta la vot. Coreland cu datele de la Recensamant, autoritatile vor sti destul de bine cine sunt acesti cetateni-fantoma. Tentatia de a vota si in numele lor va fi mare.

MAI doreste si refacerea de la zero a Colegiilor Uninominale, fara implicarea Autoritatii Electorale sau a Parlamentului (un proces cunoscut ca gerrymandering). Legea in vigoare spune ca delimitarea Colegiilor se modifica intre alegeri de catre Autoritatea Electorala Permanenta, daca au aparut variatii de cel putin 10% in structura populatiei . Noul proiect spune ca Guvernul va decide intreaga structura de Colegii cu 90 de zile inainte de alegeri, fara sa tina cont de vechea structura si fara a fi obligat macar sa se consulte cu AEP. Mai mult, legea in vigoare a obligat Guvernul sa tina macar partial cont de hotararile unei comisii speciale a Parlamentului; in proiecul MAI nu se face vorbire de aceasta comisie.

Apar unele schimbari in componenta birourilor electorale. Pentru Biroul Electoral Central, numarul de membri judecatori desemnati de ICCJ creste de la 3 la 7, ceea ce in principiu nu e rau, presupunand ca vor fi impartiali. Insa la Birourile Electorale de Circumscriptie (judetene, municipale etc.) apare o inovatie neasteptata: magistratii membri era pana acum judecatori; acum pot fi si procurori. Asta nu e bine deloc, pentru ca procurorii sunt mai lesne controlati - prin contractele de munca - de catre Guvern.

Dispar cu totul orice referiri la Registrul Electoral, la Cartile de alegator si la implicarea Autoritatii Electorale Permanente in gestiunea listelor electorale. Aceste instrumente, prevazute expres in legea din 2008, sunt cele care limiteaza drastic frauda electorala si macar permit identificarea rapida a oricaror tentative de frauda. Guvernul nu este interesat de acest lucru. De altfel, intregul capitol dedicat Autoritatii Electorale din legea in vigoare nu este preluat in proiectul de lege si AEP devine din actor un fel de observator la alegeri, lasand organizarea in intregime in mainile MAI; pare a fi una din mizele importante ale noului proiect de lege.

Au disparut din noul proiect cateva contraventii sau infractiuni, legate de cele de mai sus. Nu mai regasim intre contraventii "inscrierea, cu buna-stiinta, a unui alegator in mai multe liste electorale ale localitatii de domiciliu, inscrierea in listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot". E normal, Guvernul insusi introduce cu buna stiinte vreo doua milioane de alegatori fictivi in listele electorale. Intre infractiuni nu mai se afla "Inscrierea, cu buna-stiinta, in copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu sunt inscrise in lista electorala constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani".

Articolul cu privire la "coruperea alegatorilor" are trei modificari importante. Forma actuala este:

• Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegator, in acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

Iar cea modificata:

• Oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze ori sa nu voteze un anumit candidat sau o lista de candidati se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Nu mai este sanctionata promisiunea, alegatorul in culpa nu este sanctionat, iar pedeapsa maxima a scazut. Ciudate optiuni pentru un guvern care se lauda ca va combate frauda electorala.

Citeste si comenteaza pe blogul La Coltu's Strazii.