Primarul Brasovului Gheorghe Scripcaru parea, pana azi, intangibil. Implicat intr-un scandal de presa privind cheltuirea fondurilor publice pentru patinoarul din oras, Scripcaru a iesit cu fata curata in ciuda faptului ca investitia contravenea aritmeticii. Nici schimbul de terenuri cu afaceristul Ioan Niculae, denuntat ca oneros de presa, nu a patat imaginea bunului si competentului primar Scripcaru, un eroul al administratiei locale PDL. Despre dosarul in care este cercetat de DNA se stiu putine, dar cele cateva informatii aparute in public pot singure cel putin sa spulbere teoriile conspirationiste formulate de unii lideri ai opozitiei in legatura cu interesul DNA pentru primarii PDL, stranit interesat de Traian Basescu. Dar mai ales povestesc ceva important despre relatia dintre cetatean si reprezentantii statului.

Ioana LupeaFoto: Hotnews

Cazul pe scurt

Primarul Gheorghe Scripcaru si prefectul Ion Gontea sunt cercetati pentru abuz in serviciu si complicitate la luare de mita, intr-un dosar in care seful OPC Brasov Ionel Spataru a fost deja retinut. Ionel Spataru ar fi pretins 300 000 de lei de la un om de afaceri care ar fi si denuntatorul in acest dosar. Mita ar fi fost ceruta pentru obtinerea unei autorizatii de functionare pentru o piata din orasul Brasov, administrarea pietelor fiind una dintre atributiile primariei.

Cand in poveste apar doi ofiteri SRI

Este adevarat ca Traian Basescu a sugerat ca dupa Sorin Apostu, primarul PDL al Clujului arestat pentru luare de mita, ar mai putea intra si altii in atentia DNA. “Informaţii mai există şi despre cazuri din alte judeţe, din mai multe partide”, a spus Basescu luni la TVR. Nu stim daca presedintele s-a referit la Scripcaru, dar acest ultim caz nu e doar unul de coruptie, ci si de siguranta nationala. Potrivit informatiilor din presa, in mod straniu omise in relatarile publice de azi, in acest dosar sunt cercetati in libertate pentru complicitate la luare de mita si doi ofiteri ai SRI Brasov, Bogdan Breja si Alexandru Musat. SRI si-a facut publica pozitia inca din 19 octombrie: “Serviciul Roman de Informatii a cooperat cu DNA de la inceputul anchetei, in toate etapele de documentare oficiala. In momentul in care s-a constatat implicarea lor (a celor doi ofiteri n.a), s-a dispus trecerea lor in rezerva”.

Cetateanul in labirint

Dupa aproape 50 de ani de totalitarism si inca vreo douazeci de democratie originala, celor mai multi dintre noi ne este greu sa credem ca un cetatean obisnuit are putere in fata unui stat ce pare autist, arbitrar sau capturat de atotputernice clientele de partid. Cazul de la Brasov ne demonstreaza ca are, atunci cand i se incalca drepturile sau i se pretinde sa comita o infractiune precum darea de mita. Cetateanul poate alege sa spuna “nu” si sa ceara sa i se faca dreptate si tocmai acest fapt pare neverosmil intr-o societate in care cei mai multi cred despre ei insisi ca sunt lipsiti de puterea de a influenta lucrurile. Ei cauta in spatele unor actiuni motive oculte atunci cand nu pot intelege realitatea din jurul lor, sau refuza sa o accepte pentru ca e contrara a tot ceea ce stiu despre lume. Si atunci inventeaza un labirint si un minotaur, vezi teoriile conspirationiste despre manipularea procurorilor anticoruptie de catre Traian Basescu auzite nu doar de la politicieni interesati sa le exprime, ci si pe strada. La Brasov un cetatean caruia i s-au incalcat drepturile este cel care a pus in miscare intregul mecanism penal al statului si pana acum sunt cercetati doi ofiteri ai SRI, un primar, un prefect si trei sefi de institutii descentralizate.

Mana vizibila din economie

Ambele cazuri ne arata cum niste indivizi numiti sau alesi in functii publice ajung zeii economiei locale, cei care decid ce afaceri traiesc si ce afaceri mor. Daca Scripcaru si Apostu sunt vinovati nu poate hotari decat justitia, dar ambele dosare descriu un mecanism infernal care perverteste economia locala si nimiceste orice sansa de supravietuire a micului antreprenor. In dosarul Apostu apar afaceristi care vor sa faca profit dintr-o relatie corupta cu statul (Calin Stoia), dar si mici fermieri care doresc sa-si vanda produsele in pietele clujene (vanzatorii de pepeni din Dabuleni).

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro