Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Critica ratiunii bugetare – editia 2012

de Mihnea Vasilache     Contributors.ro
Joi, 17 noiembrie 2011, 7:42 Actualitate | Opinii


Mihnea Vasilache
Foto: Contributors.ro

Relativ fata de importanta sa, publicarea pe 20 Noiembrie a propunerii de Buget pe anul 2012 (impreuna cu noile previziuni pentru perioada 2013-2015) a trecut aproape neobservata. Toate documentele relevante pot fi gasite pe situl Ministerului de Finante Publice aici. Spre deosebire de alti ani cand Bugetul era publicat numai in forma lui primara si in consecinta era aproape imposibil de descifrat si reconciliat, de aceasta data cifrele au fost insotite de un un rezumat explicativ ceea ce este un raspuns pozitiv la cererile de lunga durata pentru o mai mare transparenta. Rezumatul in sine are o serie de greseli de calcul si un limbaj evident politic dar este totusi un pas in directia buna.

Prima facie

Lectura principalelor previziuni pentru 2012 este la prima vedere incurajatoare: PIB in crestere (reala) cu 2.3%, cresterea ratei de colectare (neprecizata), mai multe fonduri de la UE si in consecinta venituri bugetare ce depasesc pentru prima oara o treime din PIB si un deficit bugetar in scadere la 1.9% (cash). Perspectivele pe 2013-2015 arata si mai bine cu un ritm mediu de crestere reala a PIB-ului de 4% acompaniat de o continua reducere a inflatiei. Trebuie mentionat ca aceste cifre au trecut deja prin filtrul FMI si ca atare nu sunt doar produsul imaginatiei unui guvern inainte de alegeri.
Dupa precipitata, vorbind politicos, crestere a TVA din Iulie 2010 de la 19% la 24% avem pentru prima oara imaginea impactului la scara nationala atat in exercitiul anului 2011 cat si in previziunea pentru 2012. Analiza post-mortem a unei decizii care, la vremea respectiva, nu a fost gandita cu un orizont de timp mai lung decat viata unei libelule releva un impact serios asupra consumului privat. Acesta a scazut in fiecare trimestru incepand cu Iulie 2010 si este previzionat, oarecum optimistic, sa creasca usor in 2012. Un alt efect, putin inteles la vremea respectiva, a fost impactul negativ asupra lichiditatii in lei (masurat de agregatele monetare M1, M2 si M3) care si-a revenit cu greu si fost resimtita din plin de sectorul privat. In acest context trebuie intelese declaratiile Guvernatorului BNR care a sustinut ulterior ca majorarea TVA a fost „cea mai periculoasa”.

Acestea fiind spuse, comportamentul si asteptarile consumatorilor si companiilor s-au ajustat si au rezultat in venituri bugetare din TVA de 47 miliarde de lei in 2011 si previziuni de 50 de miliarde in 2012 adica mai mult de un sfert din veniturile bugetare. Singura taxa care aduce mai mult (de fapt o serie de taxe similare) este contributia la asigurarile sociale (CAS) care va aduce 51 de miliarde de lei in 2012 reprezentand 26.1%. Cota unica de impozitare a profiturilor, veniturilor si castigului de capital va contribui 15.8% si accizele 9.7% din total venituri. Concluzia evidenta, pe care am mentionat-o si anul trecut si care a fost recent analizata aici este ca aceste patru (tipuri) de taxe aduc 78% din veniturile bugetare. Avand in vedere ca inca 16.6% vin de la UE sau din veniturinefiscale se pune intrebarea evidenta, dar din pacate retorica, la ce folosesc celelalte 200 si de taxe inca in vigoare?

Borcanul cu miere

Ca de obicei, adevarata batalie politica, se duce in jurul cheltuielilor bugetare care sunt previzionata la 207 miliarde de lei in 2012 (35.6% din PIB). De departe cea mare cheltuiala este categoria asistenta sociala care inghite aproape o treime din buget (68 miliarde) si consta in majoritate din pensii (47 miliarde) . Aceasta cifra va continua sa creasca inevitabil in urmatorii ani atat din cauza problemei demografice (imbatranirea populatiei cauzata de o scadere a natalitatii) cat si cresterea longevitatii. Solutia pe moment din acest Buget este inghetarea (adica reducerea in termeni reali) punctului de pensie in 2012 combinata cu o vaga promisiune a unei indexari viitoare daca conditiile o vor permite. Din pacate nu am observat insa nicio strategie pe termen lung de a trata „bomba intarziata” a problemei pensiilor intr-o tara cu mai multi pensionari decat lucratori cu acte din sectorul privat. Folosirea inflatiei pentru a eroda in timp povara reala a pensiilor este legitima dar ar fi fost mai bine sa se adopte un mecanism de indexare sub inflatie pentru a usura implementarea distribuind reducerea reala (si ajutand la formarea asteptarilor) pe mult mai multi ani. Alte masuri care pot usura aceasta problema grava si insuficient de explicata sunt ridicare varstei de pensionare precum si schimbarea mecanismului de calcul a pensiei initiale.

Inchizand paranteza pensiilor, care merita o tratare separata din cauza dimensiunii si complexitatii problemei, merita observat ca a doua mare categorie de cheltuieli sunt cele cu personalul (40 miliarde). Din pacate analiza acestor cheltuieli este ingreunata semnificativ de lipsa detaliilor cu privire la numarul de angajati public si distributia lor pe ministere, servicii, agentii, institutii, companii de stat, etc. Din acest motiv nu se poate face nicio apreciere cu privire la salarizarea si numarul optim de bugetari. Ca si in anii precedenti premiantii acestei categorii sunt neindoios angajatii (si pensionarii) Internelor, Apararii si ai celor patru servicii care desi sunt mai putin de un sfert din numarul total (estimat) de bugetari consuma mai mult de 40% din cheltuielile cu personalul. In 2012 guvernul va achizitiona bunuri si servicii in valoare de 32 de miliarde de lei si va plati dobanzi de 10 miliarde (ceea ce rezulta intr-un randament mediu de 5.3% pe an).

Riscuri si planul de avarie

In realitate, asumptiile din Buget sunt expuse unei serii de riscuri. In primul rand cresterea economica implicita in PIB-ul folosit ca baza de calcul pentru 2012 de 2.3% este expusa evolutiei economice din marile tari din UE. Previziunile de crestere pentru UE in general au fost reduse pana aproape de zero si exista suficiente voci care prevad in fapt o recesiune. O crestere redusa a PIB-ului se reflecta mai mult decat liniar in deficitul bugetar (din cauza rigiditatii cheltuieluilor) ceea ce ne aduce la al doile mare risc: finantarea bugetului si refinantarea datoriei pe termen scurt. Intr-o lume atat de incerta, orice derapaj bugetar indiferent de cauza va fi pedepsita instantaneu prin costuri de finantare in crestere. In al treilea rand atingerea veniturilor bugetare prevazute depinde (desi nu este cuantificat) si de cresterea ratei de colectare. In al patrulea rand, dupa ani de lipsa de performanta, se presupune ca 14 miliarde de lei vor veni la UE, in conditiile ceea ce ar reprezenta aproape dublu decat toti banii primiti de la aderare incoace. Riscuri aditionale sunt reprezentate de companiile de stat ale caror bugete trebuie sa fie incluse in calculul deficitului dar nu sunt facute publice. Daca privatizarile sau mult trambitatul management privat nu reuseste sa reduca aceste pierderi bugetul va avea din nou de suferit. In mod evident orice buget contine riscuri de previziuni si executie dar intrebarea care se pune este daca exista un plan de avarie?


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro





















723 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version