Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Uniunea Euroasiaticǎ a lui Putin: Un „déjà vu” al erei Sovietice?

de Maria Stanescu     Contributors.ro
Vineri, 4 noiembrie 2011, 10:47 Actualitate | Opinii


Maria Stanescu
Foto: Arhiva personala

Actuala intenţie a premierului rus Vladimir Putin de a crea o Uniune Euroasiaticǎ  în vederea unei mai strânse cooperǎri economice între fostele republici post-Sovietice – excluzând cele trei state baltice, Estonia, Letonia şi Lituania – a fost dezvǎluitǎ la începutul lunii octombrie într-un articol publicat de gazeta Izvestia. Articolul, intitulat „Un nou proiect de integrare pentru Euroasia: viitorul în devenire”, descrie pe larg propunerea lui Putin, devenitǎ o ţintǎ a criticilor comentatorilor occidentali, care deplâng asiduu eventuala alianţǎ ca pe o altǎ aspiraţie neo-imperialistǎ a Rusiei lui Putin. În contextul demarǎrii campaniei electorale premergătoare alegerilor prezidenţiale din luna martie 2012, Uniunea Euroastiaticǎ a lui Putin reprezintǎ, fǎrǎ doar şi poate, un nou as scos din mâneca foarte probabilului viitor preşedinte pentru a-şi consolida imaginea de lider naţional, menit sǎ reinstaureze statutul Rusiei ca putere regionalǎ şi mondialǎ în noua configuraţie geopoliticǎ şi geoeconomicǎ a secolului al XXI-lea.

Odatǎ cu dezvǎluirea noului proiect de integrare economicǎ şi monetarǎ a regiunii Euroasiatice de cǎtre Vladimir Putin, prim-ministrul Federaţiei Ruse şi candidatul cu cele mai mari şanse de reuşitǎ în viitoarele alegeri prezidenţiale programate în luna martie 2012, comentatorii şi analiştii politici din vestul Europei nu au pregetat sǎ-şi exprime la unison temerile cauzate de o posibilǎ reîntoarcere a erei Sovietice. Cu toate acestea, promovarea acestei idei nu face decât sǎ augmenteze climatul de panicǎ şi de nesiguranţǎ cu care Vestul a continuat sǎ se confrunte odatǎ cu izbucnirea crizei financiare mondiale – o stare de anxietate bazatǎ pe supoziţii şi dezbateri ce par sǎ nu ia în calcul şansele reale pe care o eventualǎ Uniune Euroasiaticǎ le-ar putea avea în actualul context economic mondial. Viziunea lui Putin de a crea o uniune care sǎ cuprindǎ fostele republici Sovietice, vizate fiind cu preponderenţǎ statele membre ale Comunitǎţii Statelor Independente (CSI) – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, Turkmenistan, Ucraina, Republica Moldova şi, nu în ultimul rând, Federaţia Rusǎ – este deocamdatǎ un proiect pe hârtie, ale cǎrui viabilitate şi concretizare depind întru totul de voinţa şi orientarea politicǎ a statelor vizate. În articolul publicat în gazeta Izvestia pe data de 4 octombrie 2011, Vladimir Putin declara: „Uniunea Euroasticǎ este un proiect deschis. Invitǎm alţi parteneri sǎ participe, în special ţǎrile membre CSI. În acelaşi timp, nu intenţionǎm sǎ exercitǎm niciun fel de presiune asupra nimǎnui. Fiecare stat are dreptul sǎ decidǎ în mod suveran dacǎ doreşte sǎ participe în acest proiect, în funcţie de interesele naţionale pe termen lung”. Totodatǎ, premierul rus a ţinut sǎ menţioneze faptul cǎ propunerea sa de a crea o Uniune Euroasiaticǎ nu trebuie confundatǎ cu perspectiva unei eventuale construcţii instituţionale de tip neo-Sovietic: „În primul rând, acest proiect nu implicǎ niciun fel de strategie menitǎ sǎ reinstaureze era Uniunii Sovietice. Ar fi un gest naiv din partea mea sǎ încerc sǎ readuc la viaţǎ sau sǎ imit ceva ce aparţine trecutului istoric. Cu toate acestea, în contextul mondial actual, este necesar un proces de integrare bazat pe noi valori şi pe o mai strânsǎ cooperare politicǎ şi economicǎ”. Acestea fiind spuse, putem oare avea încredere în vorbele celui care a descris destrǎmarea Imperiului Sovietic ca pe „cea mai mare catastrofǎ geopoliticǎ a secolului al XX-lea”?

Relaţia Rusiei cu vecinii sǎi din spaţiul post-Sovietic poate fi caracterizatǎ ca plinǎ de suişuri şi coborâşuri, marcatǎ fiind de alianţe sau dispute economice şi politice, precum şi de conflicte militare, dupa cum o dovedeşte rǎzboiul din Georgia din anul 2008. Georgia, alǎturi de Republica Moldova şi Ucraina, şi-au declarat în nenumǎrate rânduri dorinţa de a deveni membre ale unor organizaţii internaţionale precum Alianţa Nord-Atlanticǎ (NATO) şi Uniunea Europeanǎ (UE), un traseu de la care Rusia încearcǎ sǎ îşi devieze vecinii cu orice preţ. În ciuda eforturilor lui Putin, Republica Moldova şi Georgia îşi menţin poziţia pro-Vest, în timp ce Ucraina se aflǎ momentan într-o zonă gri, confruntându-se recent cu un val de acuzaţii provenite din partea ţǎrilor membre UE, ca urmare a condamnǎrii fostului premier şi lider al opoziţiei, Yulia Tymoshenko, la şapte ani de închisoare. Încǎ de la deschiderea anchetei împotriva lui Tymoshenko, UE a criticat acest proces ca fiind unul de naturǎ politicǎ, ce nu se încadrează în sfera statului de drept, şi în mod vǎdit instrumentalizat de cǎtre preşedintele Viktor Yanukovych împotriva lui Tymoshenko, cu intenţia de a o scoate pe aceasta de pe arena politicǎ. În acest context, Ucraina navigheazǎ între Est şi Vest, într-un du-te–vino continuu ce pare sǎ-i frustreze pe vecinii sǎi din ambele sfere de influenţǎ.

La polul opus se aflǎ Kazahstan şi Belarus, care au primit cu entuziasm planul lui Putin de a consolida cooperarea economicǎ şi politicǎ a fostelor republici Sovietice prin crearea unei Uniuni Euroasiatice, lǎsându-se astfel înglobate în sfera de influenţǎ a acestui „Big Brother” regional. Crearea unei Uniuni Vamale de cǎtre Rusia, Kazahstan şi Belarus la 1 iulie 2011 va fi urmatǎ de crearea unui Spaţiu Economic Comun, prin care cele trei state se angajeazǎ într-un proiect de integrare ce va fi lansat pe data de 1 ianuarie 2012, şi care, conform declaraţiilor lui Putin, va reprezenta un pas crucial nu numai pentru statele participante, dar şi pentru întregul spaţiu post-Sovietic: „Ne aflǎm în procesul creǎrii unei pieţe enorme, ce va include peste 165 milioane de consumatori, asigurând o legislaţie comunǎ şi transferul liber de capital, servicii şi forţǎ de muncǎ. Prin intermediul Uniunii Vamale şi al Spaţiului Economic Comun vom pune bazele viitoarei Uniuni Economice Euroasiatice.”

Accentuând natura flexibilǎ a acestui proiect, Putin a mai declarat cǎ aceastǎ uniune rǎmâne deschisǎ şi altor membri dornici sǎ participe, fǎcând referire în special la alte douǎ state din Asia Centralǎ, respectiv Kârgâzstan şi Tadjikistan. Referindu-se în mod direct la Ucraina și Moldova, Putin a ținut să accentueze faptul că o eventuală participare a celor două țări în noul proiect nu trebuie interpretată ca o contracarare a procesului de integrare europeană: „Unii dintre vecinii noștri și-au justificat lipsa interesului de a participa în proiecte de integrare avangardiste în spațiul post-Sovietic prin faptul că aceste proiecte ar contrazice orientarea lor pro-Europeană. Consider că aceasta este o antiteză falsă. Nu dorim să ne izolăm și nici nu plănuim să stăm în opoziție față de nimeni. Uniunea Euroasiatică se bazează pe principii de integrare universale precum libertatea, democrația și economia de piață.”


Citeste tot aticolul si comenteaza pe Contributors.ro





















733 vizualizari


Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version