Astǎzi ne uitǎm la participǎrile la vot în ultimele alegeri, din 2007 încoace. Avem douǎ europarlamentare (2007 și 2009), o alegere parlamentarǎ (2008) și douǎ tururi de alegeri prezidențiale (2009).
Dat fiind cǎ avem de-a face cu cercetǎri CCSB pe un volum mare de cazuri (Exit Polluri în general, peste 10-15 mii; doar într-un caz au fost sub 10 mii de cazuri), putem sǎ facem analizǎ pe subtargeturi foarte fine, cum ar fi pe grupe de vîrstǎ din an în an. Chiar și așa, am ales sǎ netezesc asperitǎțile cu o medie mobilǎ de lungime cinci, nici prea scurtǎ, nici prea lungǎ.
Primul grafic ne aratǎ structura participǎrii la vot pe cele cinci rînduri de alegeri. Identificǎm niveluri diferite de participare care corespund evident unor niveluri diferite de interes.
Sursa: Exit Polluri CCSB, 2007 … 2009
Cel mai slab din punctul de vedere al participǎrii stau, dupǎ cum știam și din cifrele medii de participare, alegerile europarlamentare. Pe un palier mediu de interes stau alegerile parlamentare. Cel mai sus stau alegerile prezidențiale.
Nimic neobișnuit pînǎ aici. Mai interesant este cǎ putem vedea diferențele de participare în diversele zone de vîrstǎ și cǎ putem trage concluzia cǎ ele au fost relativ uniform distribuite, în benzi aproximativ paralele.
Singurele ușoare diferențe de specific de participare la vot pe vîrste ar fi, pe de o parte, între turul 1 și turul 2 al alegerilor prezidențiale, unde identificǎm o ușoarǎ creștere doar în zona 60 – 70 de ani; pe de altǎ parte, participarea mai scǎzutǎ la vot a tinerilor la alegerile parlamentare din 2008.
În rest însǎ, intensitǎțile de participare la vot pe vîrste se așeazǎ într-un pattern bine definit și constant.
Asta ne duce la una din concluziile puternice ale acestei analize, faptul cǎ identificǎm în comun aceeași formǎ a graficului, care ne aratǎ cǎ avem de-a face cu patternuri relative stabile de participare la vot.
Dacǎ regularizǎm graficele și calculǎm fiecare serie în funcție de valoarea medie, adicǎ dacǎ e sǎ calculǎm niște afinitǎți de vot (unde 100% = participare medie), identificǎm o formǎ foarte bine definitǎ de consum de vot de-a lungul vieții, care imediat ne duce cu gîndul la teoriile socio-psihologice ale stadiilor vieții și la nevoile diferite, interesele diferite, stilurile de viațǎ diferite pe care oamenii le au la vîrste diferite.
Fig. 2. Intensitatea (afinitatea) de participare la vot,
în funcție de vîrstǎ (100% = medie).
Sursa: Exit Polluri CCSB, 2007 … 2009
Astfel, identificǎm faptul cǎ pînǎ spre 40 de ani oamenii sînt mai puțin tentați sǎ participle la vot.
OK, OK, știu: descoperirea apei calde. Dar sǎ știți Dvs. cǎ de cele mai multe ori corpul rezultatelor semnificative din științǎ constǎ în confirmarea unor ipoteze relativ de bun simț, nu doar în strǎlucite rezultate serendipice, neașteptate ori contraintuitive. Carnea de zi cu zi a cunoașterii o reprezintǎ mǎcinarea lipsitǎ de strǎlucire a unor fapte, verificarea unor ipoteze și bifarea unor rezultate destul de evidente.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
