Turbulenta extrema a pietelor de capital din ultimele luni impreuna cu incetinirea cresterii economice din tarile dezvoltate au creat un cerc vicios pe care politicienii se lupta din greu sa il intrerupa. Desi incertitudinea domneste se poate trage o concluzie clara: bancile sunt calcaiul lui Ahile al economiilor Uniunii Europene. Si pentru ca fara banci sanatoare, care sa indeplineasca functia esentiala de a aloca capital, economia nu poate functiona a devenit imperativ pentru toate tarile UE, inclusiv Romania, sa asigure buna lor functionare cu orice pret. Bancile nationale, autoritatile de supraveghere prudentiala, ministerele de finante si in primul rand liderii politici trebuie sa fie pregatiti oricand sa nationalizeze, lichideze ordonat, vinde partial, fuzioneze, injecteze capital sau sa garanteze finantarea oricarei banci din UE. Pe termen mediu si lung va aparea un nou sistem bancar: semnificativ mai mic, mult mai conservator si mai bine capitalizat si respectiv mai putin profitabil. Pana atunci insa, oricat de neplacut si nepopular este, bancile trebuiesc ajutate sa supravietuiasca.
Exemplul no. 1 – Dexia
In timpul weekend-ului trecut, tipic perioadelor de criza majora, Franta si Belgia au decis sa divizeze grupul financiar Dexia la numai trei ani dupa prima interventie de ajutorare. Interventia a devenit necesara din cauza evaporarii surselor de finantare ale grupului provocata de temerile legate de potentialele pierderi in urma investitiilor in PIIGS. Solutia gasita si impusa consiliului de administratie al Dexia arata in acelasi timp limitarile guvernelor in interventiile din sistemul financiar. Belgia cheltuieste €4 miliarde pentru a cumpara banca comerciala domestica (sub 1% din PIB-ul Belgiei) iar Franta, prin intermediul bancilor de stat Caisse des Depots et Consignations si La Banque Postale, va prelua Credit Local de France, divizia franceza Dexia care finanteaza autoritatile locale. Aceste doua parti, reprezentand 38% din activele totale de 566 miliarde ale grupului Dexia, au fost considerate esentiale si in consecinta vor fi protejate in timp ce restul grupului va fi vandut sau lichidat in timp. In plus Franta si Belgia vor emite o garantie de 90 de miliarde de euro, timp de 10 ani, ceea ce acopera aproape in intregime necesarul de finantare Dexia. Costurile relativ mici, in comparatie cu interventiile sistemice din 2008, arata limitele financiare ale statelor cauzate de cresterea datoriilor publice precum si invatarea lectiilor supragarantarii a la Irlanda. Putem trage concluzia ca viitoarele interventii guvernamentale in sistemul bancar vor fi in mod similar limitate cautand sa prezerve numai partile esentiale (de obicei depozitele si portofoliul de imprumuturi comerciale) si cauzand pierderi semnificative finantatorilor nesecurizati si actionarilor.
Exemplul no. 2 – Erste
In data de 10 Octombrie Erste Group a publicat o serie de decizii strategice care au condus la o pierdere in trimestrul 3 de aproape €1.5 miliarde. Banca austriaca care primise ajutoare de stat in valoare €2.7 miliarde in Octombrie 2008 a anuntat „write-downs” in Ungaria (€762 milioane), Romania (€700 milioane), portofoliul de CDS (€180M), anularea dividendelor si amanarea rambursarii ajutorului de stat. Detaliile din spatele acestor decizii dramatice sunt foarte interesante. Pierderile din Ungaria sunt cauzate de deciziile guvernului Orban din 2010 si 2011 precum nationalizarea sistemul de pensii private, suprataxarea bancilor in 2010 si mai ales controversata lege a replatii ipotecilor in franci elvetieni. Doua treimi din ipotecile din Ungaria sunt denominate in franci elvetieni care s-a apreciat aproape 100% fata de forint dupa criza din 2008. Impunerea arbitrara a unei rate de schimb aplicabila rambursarilor ipotecare cu aproape o treime mai mica decat rata oficiala (180 HUF:1 CHF comparat cu un varf de 270 HUF:1 CHF) a produs pierderi semnificative tuturor bancilor din Ungaria. Erste a anuntat de altfel reducerea activitatii in Ungaria si a semnalat o potentiala retragere totala din cauza acestor masuri. Timpul va dovedi daca masurile, de altfel populare, adoptate de guvernul Ungariei sunt strategia corecta de a trata consecintele crizei dar inclin sa cred ca slabirea sistemului bancar nu va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
