Peste câteva zile intră în vigoare noul Cod Civil, care pune în acord jurisprudența românească cu cea europeană, dar și cu epoca. Se aud deja voci îngrijorate de noutățile Codului și de aplicabilitatea lui. La cât de harnici și de competenți s-au dovedit unii judecători care au dat sentințe fără să cunoască bine dosarul și legile, îngrijorarea asupra aplicării unitare și în cunoștință de cauză a noilor prevederi este motivată. Rămâne speranța că magistrații vor pune mâna pe carte înainte de a se lăsa, ca zeița greacă a Justiției, legați la ochi.
Articolele 71-79 din noul Cod Civil sunt mare interes pentru mass-media, fiindcă fixează limite mai ferme în protecția vieții private, a intimității, apără dreptul la imagine, reputația și demnitatea persoanelor, atât în timpul vieții cât și memoria celor decedați. Formularea detaliată face posibilă protejarea cetățenilor în primul rând de amestecul arbitrar al instituțiilor statului în viața lor și asta e foarte bine. Articolul 74 interzice: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spaţiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) ţinerea vieţii private sub observaţie, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanţe în legătură cu boala şi cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptăţite; h) utilizarea, cu rea-credinţă, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondenţei, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reşedinţa, precum şi numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparţin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele.
Jurnaliștii își pun problema în ce măsură libertatea de exprimare va prevala, în deciziile judecătorilor români, în fața dreptului la viață privată. Oare nu va mai fi posibilă satira, se va interzice Cronica Cârcotașilor, va avea de suferit industria divertismentului bazată la noi 90% pe privitul prin gaura cheii, vor dispărea tabloidele și cohortele de paparazzi care le alimentează? Deciziile CEDO au favorizat fără echivoc libertatea presei considerând nejustificate restricțiile atunci când e vorba de interesul public, admițând criticile aduse sub orice formă – satiră, anchetă, opinie – unor persoane publice influente. Politicienii vor profita mai puțin de noul Cod Civil. Dar, vorba Andreei Marin, care a reclamat pe drept emisiunea CanCan TV la CNA, și o vedetă media sau orice personaj public au dreptul să ia masa la restaurant fără să fie hărțuiti de televiziune și de paparazzi.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
