Sunt alimente și surse de hrană cât se poate de obișnuite în zilele noastre. Despre toate circulă nu doar idei, ci chiar convingeri în mediile sociale și este cel mai ușor să afli că ești un idiot atunci când încerci să demonstrezi că sunt greșite. Ei bine, sunt! Aveți puțintică răbdare și citiți mai departe.
Junk food nu este ieftină datorită subvențiilor
Ceea ce denumim generic „junk food” este chiar ieftină! Normal, din moment ce „cărămizile” ei – cereale procesate, zahăr, ulei – sunt ieftine. Dar sunt așa datorită productivității culturilor, nu din cauză că le-ar subvenționa de decenii guvernele.
Conform cercetătorilor din sistemul universității din California, costul de producție pentru 10 kg de broccoli este de 15 dolari. Estimările statului Iowa, un grânar al SUA, spun că pentru 25 kg (un „bushel”) de porumb e nevoie de 4 dolari.
Economiștii spun că subvențiile care se dau ca să nu dispară fermierii nu reprezintă mai mult de 10% din prețul final al recoltelor. Iar cum recoltele reprezintă 10-15% din costul mâncării procesate, mai regăsim în final doar 1% ca subvenție. Așa că mâncăm junk food din cauză că giganții alimentației, cu bugete astronomice, nu știu ce să mai facă pentru ca mâncarea ieftină să fie irezistibilă. Și o fac chiar prea bine, nu-i așa?
Sucurile dietetice nu sunt un pericol
Dovezile că o cola dietetică este periculoasă sunt în număr de... zero. Da, există acele mari studii observaționale, care asociază o „diet soda” cu tot ce-i mai rău: cancer, obezitate, diabet. Dar este interesant ce se întâmplă când oamenii sunt hrăniți cu îndulcitori artificiali: nimic. Doar puțină creștere în greutate.
În lumea reală, a bea suc dietetic înseamnă că nu asculți de autoritățile din sănătate, care-ți spun de decenii că sunt rele. Atunci de cine asculți? Cancerul, obezitatea, diabetul asociat cu diet soda nu sunt provocate de aceasta, ci de alte obiceiuri alimentare și de viață pentru care diet soda este un marker.
Pentru cei conștiincioși, ideea că îndulcitorii artificiali sunt periculoși este un crez. Dar este important de precizat că ei sunt consumați în cantități minuscule. Un pachețel de sucraloză are doar 12 miligrame. Oamenii se chinuie de decenii să găsească probleme cu îndulcitorii artificiali și n-au reușit. Așa că, dacă-i folosiți în băuturi sau în ce faceți în bucătărie, continuați. E în regulă.
Alimentele produse local nu sunt mai bune pentru climă
Fac ocoluri ca să cumpăr vegetale și carne produse local. Vreau agricultură în comunitate. Îmi place să merg la piața producătorilor. Dar oricum am lua- o, alimentele locale nu sunt ecologic mai bune. Intuitiv ar trebui să fie. Dacă salata călătorește prin țară, sunt kilometri parcurși arzând combustibil. Dar transportul este doar o mică parte din impactul alimentelor asupra climei: sub 10%.
Clima nu este singurul lucru la care mă gândesc când planific cina. Fermele locale contribuie la economiile locale, sunt importante pentru comunitate sau chiar locuri în care un copil poate vedea un purcel sau o găină.
Dacă vrei să faci mai puțin rău climei, mănâncă alimente cu cel mai redus impact asupra ei: cereale, leguminoase, nuci și semințe, tuberculi, fructe care cresc în pomi. Nu înseamnă că trebuie să nu mai cumperi produse locale.
Salata verde nu e o minune, e doar un lux
Să lămurim de la început; salata verde este un vehicul care aduce pe masă apă rece de la fermă. Dacă intuiești că un aliment care este 96% apă este o risipă de resurse și un zero nutrițional, ai dreptate. Dacă nu, ești unul din nenumărații oameni care-i atacă pe puținii care spun că un pericol cu frunze verzi pentru climă este salata.
Ok, să fim corecți: salata nu e chiar un pericol, e un lux. Folosește prea multe resurse pentru prea puțină hrană ca să fie o alegere corectă pentru sănătatea oamenilor sau a planetei. Ne place s-o vedem pe masă și ne ajută să ne abținem de la un supliment de lasagna. Dar este o soluție pentru țările mai înstărite din lumea întâi: prea multă mâncare.
În lumea a treia nu o prea întâlnim. Ideea de a cultiva și consuma alimente în principal pentru că sunt sărace în calorii are sens doar într-o lume a supra-abundenței. Desigur, există și salate bogate în cereale sau fasole, garnisite cu legume nutritive ca broccoli sau kale. Dar sunt apariții secundare.
Cele mai mule salate sunt pagube nutritive și ecologice. Iar pentru cei care chiar n-au găsit nimic revoltător în cele de mai sus, să mai spunem și că toate ouăle au același gust. Cu ochii legați, nu puteți spune care sunt ouăle de la găinile din ogradă și cele din halele fermelor avicole. Credeți că puteți, dar nu reușiți.
Surse: The Washington Post, Cleveland Clinic.
0
5
